Povestea Cainelui, sau cat de Javre suntem cand nu vede nimeni

Marti, cand am dus-o pe M la scoala, am gasit un caine. Scancea langa poarta scolii, murdar si speriat. Ca de fiecare data, M (da, fiica mea este Protectorul Animalelor Gasite Oriunde, am dus cu ea doi caini la adapost si doi acasa, creste cinci pisici, pe langa cele trei carora le-a gasit stapan), mi-a impus sa gasesc rapid o solutie. Ea intra la ore, eu plecam la treaba.... "Il arat diseara in emisiune, si-i gasesc un stapan". "Si pana diseara?" " Il tin in masina. Sunt doar cateva ore, ii iau apa si mancare".

Zis si facut...  

Mi-am anuntat de ziua, de la ora 12.00, cei patru mii cinci sute de "prieteni" personali, plus o mie de fani Prahova TV, de pe Facebook. Emisiunea era la ora 21.00. Dintre toti astia, despre care nu stiu daca s-au asezat la computer sau nu in cursul zilei de marti, si care ar fi putut sa vada niste mesaje, doar unul a vrut sa infieze cainele de pripas.

Emisiunea Atitudine, de la Prahova TV, are un public estimat la 15.000 de persoane. Este cel mai mare public tv din judetul asta, iar marti, din cei 15.000 de telespectatori ipotetici, tot unul singur a vrut sa infieze catelul cu pricina.

A castigat telespectatorul in defavoarea facebook-erului, pentru ca a fost dispus sa preia cainele chiar marti seara, in timp ce adopter-ul din online nu putea sa faca asta pana vineri. 

Scor final: doar doi oameni, din peste 20.000, fac ceva cand se cere ajutorul. Jalnic, nu?

Credeti ca restul de 19.998 au deja un caine? Eu cred ca nu. Asta nu-i impiedica sa se poarte de parca ar avea zeci de caini acasa, pe care probabil abia se abtin sa nu faca sex cu ei, din atata dragoste fata de animale. Te injura de mortii ma-tii la primul derapaj verbal sau te acuza ca esti o fiara. Pe mine, de exemplu, o tampita m-a reclamat anul trecut la FBI (nu glumesc, mi-a trimis plangerea, s-o vad), pentru ca pun in pericol, in Romania, viata unor fiinte nevinovate. 

Sa ne linistim, totusi, cu gandul ca poate n-au fost, marti, 20.000 de oameni care ar fi putut vedea ca se doreste adoptia unui caine. Sa zicem ca au fost 5.000. Ba nu, doar 500. Schimba numarul cu ceva lucrurile?

Nu. Si daca erau doar 20, tot rau arata statistica. Bunatatea n-ar trebui sa caracterizeze doar 10% dintr-un esantion de populatie decat daca recensamantul se face intr-o inchisoare de maxima securitate.