pentru iubitorii de animale fără animale - muriţi

Ma duceam sa fac ceva, intr-o parcare, cand am gasit baba julita si speriata. O alerga un caine, de talie mare. Cainele parcarii! Tine baba, sperie cainele, cearta-te cu boul care creste cainii parcarii, un mos insolent, pe care nu poti sa-l calci in picioare, ca oricum mai are aer in plamani pentru maxim sase luni, suna unde trebuie.... Per total, 20 de minute de cacat, terminate cu bine: javra care era sa ucida o baba nu mai e. 

Da, stiu, acum va scandalizati. Cum adica, nu mai e?! Nu mai suntem oameni?! Ne-am pierdut orice simt civic? O societate care isi omoara cainii o sa isi omoare si bunicii, in curand....

Marş, mă..

Stati la bloc si iubiti cainii? Luati-i in casa, nu in parcare, care e spatiu public, dobitocilor. Daca am chef sa vin la voi in parcare, imbracat in cotlete de porc sangerand, nu trebuie sa-mi fie amenintata viata de un caine. Orasul e un habitat uman, destinat oamenilor, iar cainii au rolul social de accesorii, ne fac sa ne simtim mai buni. In orase nu exista lanturi trofice, si nimeni nu are voie sa manance pe nimeni. Stiu, cate o vrabie mai haleşte, pe furiş, câte o râmă, iar pisicile mai vânează vrăbii. Dar e foarte bine că ne oprim aici.

Stiu şi că nu era cainele de vina, ci ala care l-a invatat sa atace necunoscutii. Si ce faci cu cainele ala? Il dedresezi? Care eşti, mă, ăla care e dispus să o facă, acasă la el, pe banii lui? Vino mai în faţă... 

Bref: Ti-e frica de hoti, in parcare? Pune in mortii ma-tii un sistem de alarma, in loc sa dresezi o javra sa sfasie necunoscutii. unde te crezi, în junglă? Cretinule.

NOTĂ - Câinele din imagine - altul decât javra agresivă descrisa mai sus, dârdâia de frig, în ploaie, pe strada Industriei. Acolo îşi face veacul, de vreo două luni. Un cretin îi dă să mănânce, din când în când. Se simte bine, dobitocul, uitând că e doar un iubitor de animale fără animale...

Ştiu, acum urli din nou: dar tu ai câini? Îhî.