Cum m-am ales cu cele mai bune arahide in ciocolata si ce-are de-a face Cristiana Copos cu asta
Am stat o saptamana in subsolul Bibliotecii Judetene, sa caut primul articol scris vreodata de el, si sa i-l fac cadou, inramat, de ziua lui. Alta data am mesterit 11 zile, cot la cot cu muncitorii, sa termin o baie si o bucatarie noua, la ai mei, cat ei erau la tara. Am montat in doar 4 ore, cateva sute de decoratiuni, intr-o curte de cateva sute de metri patrati, pentru ca promisesem copilului ca va face Craciunul intr-un decor ca in Oraselul Copiilor. Am zugravit complet un balcon inchis si l-am mobilat integral ca pe un spatiu chic in trei ore, pentru cineva care n-avea, in in apartament, un loc al ei, in care sa-si faca unghiile, sa-si puna masti din pasta verde si mai stiu eu ce.
Stiu, asadar, ce e aia o surpriza. Stiu cum se face, stiu cat de misto e reactia celui care o primeste. Si cateodata, desi urasc surprizele, constat pe pielea mea ce misto e sa se gandeasca cineva la ceva ce-ti doresti foarte mult. Cum ar fi arahidele in ciocolata.
Saptamana trecuta, preferatele copilariei mele m-au facut sa-mi scriu aventura din curtea infamilor de carrfouristi, zgarciti si cand nu trebuie. Povestea e aici. Si cineva s-a prins ca mie inca-mi plac chestiile alea.
Ei bine, acel cineva s-a gandit sa-mi cumpere cele mai bune arahide in ciocolata ever si a luat la pas marile ciocolaterii si cofetarii ale Capitalei. A fost primita destul de prost peste tot, cofetarii neezitand sa-i spuna, in unele cazuri, ca acum e in trend sa se manance altceva in ciocolata: alune de padure, ovare de furnica, rahat de copil mic, unghii de minotaur etc si ca, in general, numai taranii ancorati in comunism mai prefera prozaicele si prafuitele arahide in ciocolata.
In paranteza fie spus, nu mai pot cu snobii care nu mai vor sa nimic din ce are mai mult de 20 de ani....
Norocul meu - si al ei, ca a taiat Bucurestiul in doua zile la rand cautandu-mi nenorocitele de arahide - s-a numit Cofetaria Ana. Nu stiu care din ele, ca nu eram de față. Stiu doar ca atunci cand a intrat si a cerut arahide in ciocolata si a fost - evident! - refuzata, o doamna, pe nume Cristiana Copos, aflată neintamplator in cofetarie, s-a interesat care sunt resorturile acestei cereri de-a dreptul exotice. I s-a spus ca la Ploiesti exista un dobitoc incapatanat care refuza sa creada ca lumea deserturilor a evoluat dincolo de arahide in ciocolata, si ca ar fi grozav sa i se ofere trepanatului iluzia ca are dreptate.
Ca o doamna ce este, Cristiana Copos a dispus sa se cumpere cele trebuitoare si sa se prepare dobitocului ce doreste. Asta s-a intamplat joi. Vineri comanda a fost gata. Azi m-am gasit cu persoana si mi-am primit darul. Il vedeti si voi mai sus.
Gustul? Demential. Sunt doua sortimente, unele cu ciocolata dulce, unele cu ciocolata amaruie. Primele au ajuns la M, pe care am convertit-o, acum doi ani, la secta Martorii lui Arahide in Ciocolata. Celelalte le pastrez pentru mine. Au o aroma extrem de interesanta, cred ca merg de minune cu un Jack si cu niste Monte Cristo. Trabucurile le am, am si un Single Barrel vechi de 11 ani in congelator, cred ca-l desfac...
Multumesc, pe aceasta cale, persoanei care a trecut prin Codrii de Aramă si prin Padurea de Argint ca sa-mi aduca arahidele magice. Ii multumesc si doamnei Cristiana Copos pentru demers, mai ales ca putea sa treaca peste cererea inedita si peste mofturile mele, afacerea cofetariilor Ana mergand foarte bine si asa. Sper sa-i mearga si mai bine de acum incolo.
In final, un mesaj pentru toți năpăstuiții care nu au parte de arahide in ciocolată: Organizați-va. Cereți-vă drepturile. Mergeți in toate cofetariile de pe Pămant si cereți arahide in ciocolata! Faceti presiuni la Ministerul Agriculturii sa subventioneze culturile de arahide. Iesiți in strada, scrieti pe Facebook, purtati tricouri cu 'salveaza si tu o arahidă", semnați o petiție online să apara reteta arahidelor in ciocolata in manualele de clasa intai. Uniti suntem mai puternici. #Unitisalvam!
**** dacă ți-a plăcut acest text deschide și unul din aceste linkuri: