despre autism, retele sociale, adevar si consecinte
Nu stiu daca a aparut pe radarul vostru. S-a intamplat saptamana trecuta, la Ploiesti. O doamna s-a dus cu copilul ei, suferind de autism, la prima lui lectie de inot. S-a programat telefonic dar fara sa-i spuna instructorului nimic despre afectiunea copilului. Instructorul, cand s-a vazut pus in fata acestei provocari, a refuzat sa faca cursul, motivand ca nu se pricepe la interactiunea cu un asemenea copil. Femeia l-a rugat sa faca o exceptie, i-a spus ca forma de autism e usoara, ca pustiul poate face ce face orice copil. N-a avut succes si s-a enervat. Rand pe rand, au fost chemati directorul piscinei, chiar patronii, si nici unul nu i-a putut indeplini dorinta mamicii, motivand ca daca un cursant pateste ceva in piscina, responsabilitatea ii apartine instructorului si, ca urmare, decizia finala ii apartine acestuia.
Mie toata povestea mi se pare o mostra de bun simt si de profesionalism. Nu mi-ar fi placut, cand mergeam cu fiica mea la fizioterapie dupa operatia de la picior, sa fie tratata de un stomatolog. Nu mi-ar placea sa vad, in service, ca de masina mea se ocupa un frizer. Pentru mine, fraza "ma scuzati, dar nu ma bag pentru ca nu ma pricep" este unul dintre cele mai misto lucruri pe care pot sa le aud de la cineva. Pentru ca e cinstita.
Numai ca mamica cu pricina nu a vazut lucrurile ca mine. Imi si imaginez de ce: autismul e invizibil, in general, in Romania, poate doar persoanele din scaune rulante sa fie tratate la fel de prost ca persoanele cu autism. Asa ca mamica a plecat de la piscina simtindu-se furioasa, umilita, satula de nedreptati, de lipsa de empatie si de sensibilitate. Nu improvizez, astea sunt cuvintele ei, dintr-o postare pe facebook. In mod logic, postarea a facut un reach fabulos, cu sute de comentarii si de share-uri. Toate demonizand piscina si instructorul.
Si nu e corect.
Oamenii care au bagat o caruta de bani in piscina aia nu au nici o vina ca doamna cu copilul si instructorul de inot nu s-au inteles. Piscina ofera niste servicii, in limitele stabilite de lege. Nimeni nu a interzis accesul copilului in apa, mama copilului poate intra cu el in piscina de cate ori vrea muschiul ei, pe raspunderea ei, asa cum o fac, deja, in acelasi loc, multi alti parinti de copii cu probleme care n-au gasit, in Ploiesti, instructorul calificat in domeniu. Iar instructorul e doar un colaborator al piscinei, nu un sclav care poate fi obligat sa faca ce nu vrea.
Nici pe instructor nu-l vad vinovat. Ba, dimpotriva, daca ar fi zis ceva de genul "dati doamna, copilu'ncoace, ca vad eu cum fac, ce mare smecherie e si autismul asta?!", as fi avut eu numai cuvinte grele la adresa lui. Putea sa fie mai empatic? Mai intelegator? Putea sa explice mai cu tact? Sigur ca putea. Dar trebuie sa vedeti contextul: alti patru copii asteptau, cuminti, sa inceapa cursurile de inot. Adusi de parintii lor, la ora convenita anterior. Sa transeze rapid situatia cu mama copilului cu autism era, cumva, de asteptat.
Cateva ore mai tarziu, urmarind comentariile si directia in care o luau lucrurile pe facebook, mama copilului cu autism a editat postarea. A scris ca nu are nici o problema cu piscina si cu proprietarii ei, si s-a concentrat doar asupra instructorului. A pastrat insa expresiile "m-am umilit", "străini fără suflet", "trauma" si hastag-urile #soc, #umilinta, #rasism, #discriminare. Postarea ei transmite, in continuare, ca acea piscina si acel instructor sunt niste locuri nefrecventabile.
Si tot nu e corect.
Ii stiu pe ownerii piscinei. Sunt doi oameni foarte misto, sot si sotie, deloc lipsitit de suflet si de compasiune. Cand piscina avea program de la zece dimineata, dar ajungeam mai devreme, puteam vedea grupe intregi de copii cu dizabilitati facand terapie fizica in apa, cu un instructor autorizat. Totul gratis, fara ca cineva sa plateasca pentru deranj, prosoape, accesul la vestiar, in apa. Nu s-au laudat niciodata cu asta.
il stiu si pe instructor. Fiica mea a facut cursurile de inot fix cu acest baiat. Nu mi s-a parut deloc rau, cinic, dur si nu am avut nici un motiv sa ma vait de comportamentul lui. Sigur, asta nu inseamna ca mamica greseste si eu nu. Doar ca omul nu e un dement lipsit de suflet.
Stiu si piscina foarte bine. Cand ma duc sa inot, acolo ma duc, pentru ca e singura piscina cu apa fara clor din oras, sterilizarea apei se face cu sare, nu te ustura ochii cat timp stai acolo si respiri mai bine. E singura piscina in care nu intri in apa fara casca. E singura piscina pe care am vazut-o inchisa trei zile, golita, curatata si reumpluta, dupa ce un baietel si-a facut nevoile in apa, desi in restul piscinelor se merge pe principiul "hai, scoateti cacatul ala din apa si dati cu un pic de clor in zona aia". Nu e deloc intamplator ca la piscina asta se tin cele mai multe cursuri de inot din oras, ca aici au loc competitii de inot, etc.
Le-am zis ownerilor sa nu reactioneze pe retelele sociale, in nici un fel, la postarea mamicii #umilite, pentru ca nu vor avea cu cine sa discute. Cand oamenii sunt furiosi, le e greu sa inteleaga argumente si sa-ti urmareasca logica. Le-am zis doar sa le spuna, celor ce vin la piscina, ce s-a intamplat cu adevarat. Sa se duca la ei, cu un suc, o apa, o cafea, si sa inceapa cu: "probabil ati auzit de incidentul de saptamana trecuta, daca vreti informatii sau aveti intrebari, va stam la dispozitie".
Pentru ca nu au facut nimic gresit. Nu poti impune cuiva sa-si faca treaba altfel decat stie sa o faca.
Cel mai probabil, textul asta nu va fi citit de oamenii care au citit postarea mamicii #umilite si #discriminate si au empatizat cu ea. Probabil au luat deja decizia de a nu se duce niciodata la o piscina atat de "rea", cu un instructor atat de "rau". Nu pentru ei l-am scris. L-am scris pentru mine, usor ingrijorat ca ajungem sa endorsam adevarul cuiva doar pentru ca acel adevar ne emotioneaza si e popular. Ca ajungem sa credem orice scrie pe facebook. Ca ne tampim cu totii.
Piscina aia "rea" este AICI. V-o recomand pe bune.
singurul instructor de inot din Ploiesti despre care am aflat ca lucreaza cu copii cu autism este Raluca Burghelea. O gasiti la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la 0724549621.
DISCLAIMER: Acest text nu este impotriva persoanelor cu dizabilitati, ci proadevar. Facebook a ajuns o arma care, manuita gresit, poate distruge destine si de aceea trebuie folosita cu responsabilitate. Daca postarea asta va fi raportata de furiosii fara creier, lucru foarte probabil, o sa adaug hashtag-ul #nunemaifacembine". Ca sa stiti cum stam.
---------------------
