Eu unul, nu sunt nici fanul curvelor, nici al strip-tease-ului intr-un bar. N-are haz o femeie care rade la tine pentru bani. Asa ca n-am reusit sa ajung, pana acum, decat in patru cluburi de noapte. Unul in Bucuresti, eram in armata, rupt de beat, si nu-mi amintesc decat ca-mi venea sa vomit de la numarul mare de oglinzi. Al doilea -  nu radeti! - cu Garda Financiara, la Valea Calugareasca, intr-o razie, prin 2000. Era, de fapt, un bar de noapte clandestin, cu niste curve oribile, pline de bube, care dansau pentru un cioban care purta doar cizmele pline de noroi, ceva ce parea a fi chiloti si un maieu. Al treilea se numea ceva cu Pussy, si nu era deschis marelui public cand m-am intalnit eu acolo cu un tip. De ce ne-am intalnit acolo? Pentru ca doi insi care ies dintr-un night club nu bat la ochi. Daca as fi baut o cafea cu tipul in mall, zeci de persoane s-ar fi intrebat ce discuta ala cu un ziarist.

Asa ca atunci cand prietenul Adi m-a invitat sa-i vad night-club-ul, m-am dus. Eram imbracat elegant, cu bocanci si pulover, eram rupt de somn, grabit de treaba, nervos pe rezultatul alegerilor si cu masina, asa ca eram in forma perfecta pentru un cola in 20 de minute.

Babilonia se numeste, e langa OTB Bank, pe Bulevardul Castanilor. Impresionat inca de la usa. Iti deschide un zdrahon d-ala suspect de in varsta si deloc voinic, incat nu poti sa nu te intrebi cat de bun e la rupt capete daca a ramas in meseria asta unde se poarta steroizii. Covor rosu pe scari, trepte comode, pana ajungi in subsol. 

Si aici se schimba treaba. Jumatate din night-club Babilonia e ca in decorurile din serialul Spartacus: coloane, canapele joase, marmura, sticla, piele, figuri. Jumatatea cealalta e ca la Amsterdam: culori tari, grundge decadent, lumini cat sa vezi pe unde calci.

Cel mai bine e sa te asezi: niste tipe danseaza intr-un fel care, pe un tip care n-are nervii tari sau treburile rezolvate recent, l-ar face sa intinda mainile mai mult decat trebuie. Si nu e bine, ca zdrahonul de la usa vine si el jos, si se uita dupa cei mai agitati dintre clienti. Am inteles, de la cunoscatori, ca fetele iti danseaza si doar tie, intr-un separeu. Doua am vazut, cu draperii groase, de catifea. Fete am vazut mai multe: 10, cred. 

Cum va spuneam, nu am probleme de viata cand ma uit la o tipa imbracata doar cu 120 de grame de vinilin, asa ca mi-am vazut de cola fara sa ma foiesc pe canapea, ca altii. Probabil ca o sa ajung in Babilonia Night-Club o data la doi ani, la vreo aniversare, sau cu vreun nefericit care se insoara si vrea s-o faca lata pentru ultima oara. Dar stiu o droaie de amici care se vor duce des. Si au si de ce: e opulent, dar de bun gust. Iar dansatoarele nu sunt din Ploiesti, ceea ce, va spun eu, conteaza. Tot de-aia, cred si ca o sa fie plin de straini. Da, astia care ziua umbla la cravata prin multinationalele Ploiestiului sunt disperati dupa sex, in orice forma: fuck, chat, strip, etc. 

Alta e problema: eu m-am dus ca amicul, la rugamintea prietenului meu, nu ca jurnalist. Ce fac eu acum, ca am gasit niste oameni care n-aveau ce cauta acolo? D-astia, pe care-i vezi la televizor?

Stai nitel. Si eu apar la televizor, nu? Si eram si eu acolo. Si oricum n-o sa ma creada nimeni ca n-am balit, cu privirea fixa, opt ore, pana m-au dat afara...

Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro