Acum 40 de ani am concluzionat cu toată maturitatea celor 6 ani ai mei că bunicul meu este plictisitor. Omul știa de dimineață, uitându-se spre cer, dacă o să plouă sau nu, știa să lucreze pământul, să ascută un cuțit, să-și facă un fluier iar mie un arc din lemn de corn, știa să facă un butoi să nu mai curgă, poarta să se închidă, știa zidărie și să facă vin, știa să vâneze dar și să vindece o vacă, știa toți copacii din pădure, toate fructele comestibile și toate plantele de leac. Eu eram doar un imbecil mic, preocupat de surprizele din guma Turbo, de apa gârlei și de prietenii mei. "Ascultă, copile, că le știu de la tata, iar tac-tu' nu le știe, ca i-a trebuit trai la oraș". N-am ascultat. Nu s-a lipit nimic de mine, din toate cunoștințele lui.

Acum 20 de ani: pasionat de istorie, ajung să citesc cărți despre lucruri care se întâmplau demult și încep să-mi aduc aminte unele din spusele bunicului meu. Insuficient. Încep să cred că acele cunoștințe formidabile despre viață și natură s-au pierdut complet din cauză că eu m-am dovedit a fi un mic imbecil, surd la cunoaștere.

Acum (mai exact, toamna trecută): cu ochii într-un caiet scris de mână în 1908, realizez că informațiile acelea încă există. Sunt, însă, împrăștiate în mii de publicații vechi, de la ziare și reviste la cărți, tratate și notițe personale ale unor oameni asemeni bunicului meu. "Daca-mi fac lectiile bine, ca as putea sa le readuc in atentie. Cine stie, poate ca si altii, nu doar eu, regreta ca acum niste zeci de ani erau complet imuni la cunoastere..".

Sase luni si 100.000 de pagini parcurse mai tarziu, am vreo 50 de titluri schițate, cateva carti incepute si alte trei gata: 

• Cum își îngrijeau străbunicii tăi dinții - povesti incredibile de pe vremea in care stomatologia era stiinta medicala cea mai noua si mai bizara.
• Cum petreceau strabunicii tai la mare - povestea a litoralului romanesc, care era de doua ori mai mare pe vremea regalitatii si de doua ori mai misto pe vremea comunistilor. 
• Ce n-ar fi postat strabunica ta pe Instagram  - despre acele istoria acelor fotografii pe care nu le vedeau decat fotograful care le realiza si cei carora le erau destinate

Toate sunt pe https://bogdanstoica.ro/shop.

Nu uita să urmărești fb.com/Străbunicii pentru celelalte titluri dedicate celor ce au făcut România Mare.