Daca atunci cand eram jurnalist eram mega-entuziast cand aparea cate ceva care imi usura viata, acum incep sa cred ca o sa mor tot mai satul de tehnologie. O fi din cauza ca ma simt excelent in offline, sau din cauza ca sunt depasit de vremuri si am creat mecanismul asta de aparare... Pula mea, habar n-am. Stiu sigur, insa, ca la tot mai multe capitole folosesc tehnologia cam cum folosesc hartia igienica: strict cat trebuie. Din cauza asta, implinesc, probabil, vreo 10 ani de cand n-am mai deschis vreun joc video. Nici pe telefon, nici pe computer. Tin minte ca jucam doom, cand eram tanar si prost. Si inca unul, cu niste monstri. Trageam in ei cate o seara intreaga si vanam cate o saptamana momentul in care imi iese saritura aia la fix cat sa trag in creatura de dupa colt inainte sa ma sfasie si sa trec, astfel, la nivelul urmator. Nu mi-a fost dor de senzatia aia, deloc, pana azi, cand am retrait-o, spre marea mea bucurie, in offline. 

Da, monstri aia sunt printre noi. Si va invit sa-i vedeti.

Ploiestiul nu e un oras mare, dar e complicat. Credeti-ma, asadar, ca pe strada Cornatel nr 17 ajungeti cel mai usor prin cartierul Mihai Bravu. Trebuie sa ajungeti pe strada aia cu sens unic, care separa ultimile blocuri de paraul Dambu. Si mergeti pe strada aia pana ajungeti aici, la cladirea aia de sticla, cu "de inchiriat" pe ea....

... unde ar trebui sa si parcati. Lasati masina si intrati pe poarta asta, luand ca target hala albastra din spate...

... apoi sa intrati pe usa asta.....

Nu suna si nu arata foarte misto pana acum, nu? Perfect. Imaginati-va ce moaca are pustiul din dotare, care merge cu tati mai de mila, mai de sila. Dupa ce trece de usa, insa, va vedea chestii care o sa-l invioreze. Vreo 24 de trancane laser, noi-noute, agatate frumos, pe perete.

Faza e ca hala aia continua sa nu spuna nimic. Ai inchiriat sala, ai pus mana pe arma, si acum, ce se joaca, unde se joaca? Xbox ai si acasa, foosball si airhockey ai mai jucat, nu trebuia sa vii pana aici pentru ele....

... iar pe canapelele alea nu ai ce face, cand ai 12 ani sau mintea unui copil de 12 ani... Si, oricum, te prinzi imediat ca astea sunt pentru parintii ce asteapta sa-si recupereze progeniturile care...

... sunt inauntru. In arena ascunsa dupa usile alea banale. O ditamai sala, de 500 de metri patrati si zece metri inaltime, decorata intr-un fel care pe mine m-a aruncat direct in jocurile alea, de care uitasem....

... cu diferenta ca in jocul asta, din offline, monstri sunt chiar prietenii tai, cu care ai venit la Laser Tag Ploiesti.

Sunt doua scenarii de lupta. Primul, destinat copiiilor mai mici, se petrece in anul 2500, pe o Terra readusa, de razboaie, in epoca de piatra, unde niste cercetatori descopera ca unele ciuperci-mutant pot genera energie, adica ce lipseste pentru refacerea civilizatiei umane. Din pacate, laboratorul lor este atacat de fortele Raului, care vor energia ca sa faca arme si sa supuna intreaga populatie a globului. In al doilea scenariu, cel destinat adolescentilor si tinerilor, laboratorul e detinut de traficanti, produce droguri in draci iar fortele speciale ale politiei il iau cu asalt. In ambele variante, in hala poate incepe chiraiala, alergatul, tipatul, trasul cu arma laser...

M-am plimbat, azi, vreo 10 minute, prin Laser Tag Ploiesti. Cineva a migalit mult si bine, la toate picturile, inscriptiile, sculpturile si mulajele din jur. Ghidul meu, cel care mi-a spus si povestile, mi-a explicat prin ce e speciala sala. Nu e nici goala, cum sunt multe, nici plina de elemente gonflabile, ca altele. In hala asta s-au construit, la propriu, din scanduri si paleti de lemn, foisoare, poduri, piete, tunele. "Nu e doar despre jocuri, eliberarea violentei, e si despre conditie fizica, circuitul e solicitant la maxim, in cele 20 de minute poti transpira ca la un cardio, la sala".

Ii dau dreptate. Daca dai doua ture in fuga, prin cei 500 de metri patrati plin de rampe si viraje, gafai ca o foca. 

"Uite, tu te simti ca intr-un joc video, dar un copil simte mai mult de atat. Jocurile astea ii pot dezvolta spiritul de echipa, viziunea strategica, pot sa-l invete ce e tactica, ce inseamna sa castigi si sa pierzi. E locul perfect unde un copil timid sau nesigur, dominat de alti copii, sa-si recapete increderea in el. Noi avem ceva experienta cu copiii, am vazut de suficiente ori cum un aparent mototol se descurca impecabil acolo unde un copil aparent sigur pe el si dominator se pierde. Si cum se schimba, amandoi, dupa o astfel de experienta, in bine. Plus ca e fara contact fizic, nu ca la airsoft sau paintball".

"Noi" astia, de care mi se spune, inseamna echipa de la Clever Children, probabil cel mai misto centru de instruire pentru copii din oras. Am scris anul trecut despre asta, cand s-a deschis (Decat s-o arda aiurea copilul mai bine-l duci la Georgiana). Nu m-am inselat deloc, acum centrul da pe-afara de copii si de cursuri noi, introduse periodic.

 La Laser Tag Ploiesti pot intra, in acelasi timp, 24 de jucatori. Armele sunt rusesti, de top si pot fi setate pana in cele mai mici detalii (gloante, vieti, distanta, etc). O partida dureaza 20 de minute, iar o petrecere inseamna ca in toata hala aia stai doar tu si invitatii tai timp de  trei ore, timp in care poti juca trei partide (credeti-ma ca nu faceti fata mai mult timp decat daca sunteti instructori de fitness). Fiecare jucatori plateste un leu pe minut, dar nu mai putin de 20 de minute. Parintii minorilor au acces gratuit (nu ca la alte sali, unde se plateste si faptul ca-ti astepti copilul). Varsta minima obligatorie a unui participant: 7 ani. Varsta maxima: Doamne-Ajuta, tu sa fii sanatos, cu soldul tau de inox! Laser Tag Ploiesti are vestiare si toalete separate baieti/fete si iti ofera doar cafea, apa, biscuiti, daca vrei sa organizezi aniversarea cuiva sau iti aduci singurel tortul, sucurile, etc. Daca ai copilul la niste cursuri Clever Children, primesti niste reduceri. 

O sa vin, sigur, sa aduc aici, si eu, niste copii/adolescenti/amici inca pasionati de jocuri. Cel mai probabil, insa, n-o sa pun niciodata mana pe un pistol laser. Nu-s genul. Dar vad sala aia ca locul perfect pentru o prezentare de moda. Pentru o petrecere de firma, gen drinks & fingerfood. Pentru filmarea unui videoclip sau pentru o sedinta foto. Va dati seama cum ar fi sa dezbraci o femeie frumoasa, sa pictezi pe ea niste lenjerie si sa o fotografiezi in decorul ala apocaliptic si in lumina aia? Este ca te-ai uita la un pictorial numit "ultima pizda misto de pe Pamant"? 

Paranteza: acesta este momentul in care Georgiana, de la Clever, citeste si zice: "s-o crezi tu ca vii cu bautura sau cu femei dezbracate in sala!". De parca le-as aduce cand e plin de copii cu inocenta intacta... Georgi, o sa mai discutam despra asta, sa stii!

Laser Tag Ploiesti are site aici: lasertagploiesti.ro. Pe facebook e aici: facebook.com/LaserTagPartyPloiesti/. Programarile se fac fie la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., fie la 0722431084. Notati informatiile astea, ca fara programare ramaneti pe afara. Eu am vizitat sala imediat ce a fost gata, duminica, la 9 dimineata, si la 10 eram trimis acasa cu tot cu planurile mele de a face o sedinta foto nud, ca la 11 avea loc prima petrecere. Maine e alta. Sambata inca una, cu niste familii din Brasov, au vazut niste poze si au zic ca au acolo sali de laser games, dar nici una asa de misto...

Ruxandra Bogdan. Așa se numea profa de engleză și diriga, din Liceul de Artă, care au făcut, dintr-o fetiță, proprietara din Ploiești a unei francize românești celebre. "O adoram și ea s-a prins și m-a exploatat până am ajuns tobă de engleză. Acum, mă întâlnesc cu foști profesori și profesoare care îmi spun că am ajuns să semăm cu ea și asta mă bucură", povestește Georgiana. Suntem in holul unei clădiri din centrul Ploieștiului, unde funcționează Clever Children și Next Generation Learning, ambele aparținând Georgianei și soțului ei. "Pe mine să nu mă băgați în chestia asta", spune și el, jucându-se cu Irina, fetița lor de 3 ani. Acasă mai au un fiu, Justin, de 8 ani. Tot acasă sunt actele de la bancă, pentru împrumutul cu care au deschis Clever Children Ploiești. "Ba da, pentru că fără tine nu făceam asta. Tu ai venit cu ideea, tu ai găsit franciza, tu te-ai ocupat de detalii", i-o întoarce ea.

Aștept, curios, ca Georgiana să-mi explice care-i faza. M-au chemat să văd un centru de dezvoltare personală pentru copii, adică un concept care mă face să vomit. Disper spontan când aud "dezvoltare personală pentru copii", mi se pare că râgâie Ploieștiul de dezvoltatori, trainneri, experți, mentori și alte titluri care ascund, în 99% din cazuri, o lipsă cronică de competență sau o foame acută de bani făcuți ușor. Știu și de ce mă simt așa, mi-am luat-o și eu cu dezvoltarea personală. Am dus-o, acum niște ani, pe M la un curs de dezvoltare personală prin origami. "Doar" 600 de lei, șase ședințe. După prima a venit cu o floare de hârtie, făcută de ea. După a doua, cu o cutiuță. Ultimile patru ședințe a muncit ca un salahor să facă șapte sute de mii de pene de hârtie pentru o lebădă odioasă, ieșită parcă dintr-un angro chinezesc. Nu s-a apropiat nimeni, în acele șase ședințe, de M, să o intrebe ceva, sau să o provoace să întrebe ceva. Intră, ia loc, bagă ca Mig-ul! N-au dezvoltat-o personal, ba chiar au scârbit-o de origami pentru totdeauna. Iar pe mine - de bullshit-ul ăsta de dezvoltare personală pentru copii. M-am gândit mult timp că dacă îi luam burgeri de la Mc de 600 de lei, îi făceam fiicei mele un rău mai mic... Până azi.

De-aia am mers să-i cunosc pe oamenii care au făcut credit la bancă pentru a deschide un centru de dezvoltare personală pentru copii. Mă așteptam, după experiența cu origami-shit, la două figuri cinice și rele, la doi zgripțuroi lacomi, care nu știu cum să fraierească mai bine părinții de bani. Am descoperit în schimb un el și o ea, soț și soție, perfect normali; un tip dispus să facă pentru nevastă-sa mai mult decât să-i dea bani de coafor și o tipă care vine din învățământul ăla nasol, care ne distruge copiii. O fostă profesoară de engleză.

Georgiana avea 20 de ani și era studentă la Română-Engleză când i-a murit tatăl. "Atunci s-a terminat cu distracția, a trebuit să găsesc rapid un job, ca să compensez absența veniturilor pe care le aducea el. Eram anul 2 și m-am angajat ca suplinitor. A fost îngrozitor de greu. Plecam de la școala din comuna unde găsisem jobul pe jos, pe câmp, până la Ploiești, de unde luam mașina fie spre casă, fie spre facultate. Leafa de suplinitor era o rușine, bursa de la facultate era mai mare. Dar au fost și părți bune. M-am îndrăgostit de meseria asta. Am cunoscut copii extraordinari, sunt mândră că mulți au făcut aceeași facultate datorită mie, și am avut colegi de excepție. Sunt oameni extraordinari în învățământ, problema e că sistemul nu-i clasifică așa cum ar trebui, că nu se ține cont dacă omul ăla predă bine, dacă-l plac copiii, dacă-l plac părinții, dacă cei care ies din mâinile lui continuă să învețe sau se apucă de furat. Nu poți să mă judeci pe mine, profesor de engleză în mediul rural, că nu produc olimpici la engleză atâta timp cât tu, statul, suplimentezi anual numărul de locuri din liceele din Ploiești, iar elevii buni din mediul rural se duc acolo. Noi ăștia, profesorii de limbi străine de la țară, cum ni se spune, nu avem genul acela de elevi decât arareori. Predăm după manualele care ni se dau, deși nu suntem de acord cu ele, încercând să ne concentrăm asupra elevilor cu aptitudini pentru limbi străine și pe cei cărora le place materia. Nu putem lucra cu toți, unii elevi sunt complet dezinteresați atâta timp cât manelele nu-s în limba engleză".

19 ani a predat Georgiana, limba engleză, în apropierea Ploieștiului. Ar fi făcut 20 de ani și mai mult de carieră, dar vara trecută și-a dat seama că sistemul n-o mai vrea. Își completa formularul de evaluare și a constatat că își pierde timpul predând și făcând activități școlare, lucru sancționat de formular, care punctează masiv publicarea de cărți, participarea la simpozioane, vorbitul la workshop-uri. Și-a dat seama că orice profesor interesat mai mult de formular decât de elevi îi poate lua oricând catedra. "Formularul ăla de evaluare nu reflectă, corect, influența unui profesor asupra elevilor săi. Și când mi-am dat seama că nu mai am un viitor în învățământ, am venit acasă, i-am povestit soțului și am început să ne gândim la o soluție. După un timp, am deschis Next Generation Learning, unde predau cursuri de engleză pentru adulți. El a găsit franciza..."

El, adică soțul, a fost cel care a intuit că experiența Georgianei cu copiii poate fi punctul forte al unei afaceri și i-a găsit pe cei de la Clever Children, pe care i-a readus în Ploiești, după o absență de patru ani. Cei doi au semnat contractul cu Clever Children în aprilie dar nu vor să înceapă până în septembrie, pentru că Georgiana crede în ideea lăsați copiii în pace în vacanță. Centrul Clever Children Ploiești e chiar in centrul orașului, lângă vechiul Tribunal. Și arată altfel decât un centru similar, pentru că Georgiana vrea să fie altfel decât într-o școală sau într-un centru de meditații. 

"La engleză, de exemplu, cursurile o să semene mai mult cu simulări de situații decât cu lecțiile. Nu facem meditații, nu repetăm aici ce s-a predat la școală, ci facem un curs de de comunicare și conversație. Nu vreau ca un copil să știe să enumere ca un papagal cuvinte în engleză. Mai bine să învețe trei animale, dar să poată susține o conversație pe tema lor, decât să invete liste întregi de cuvinte sau structuri. Mintea lui să producă ceva, nu doar sa memoreze, pentru că nu e important sa stii cuvinte pe care nu le folosesti.  La școală nu ai timp sa-i dezvolti copilului abilitatea de a comunica in engleza. Nu ai nici timp de feedback, iar mie mi s-a părut foarte greu să pun note. De exemplu, aveam elevi slăbuți, dar care aveau perioade bune sau îi interesa lecția și-mi dadeau raspunsuri extraordinare așa că le dădeam o nota buna. Din păcate, la lucrarea de control același copil lua 4 sau 5, pentru că acolo era pe evaluarea standard, venită de la București, care nu ține cont de nimic. De fiecare dată când întâlneam un astfel de elev retrăiam momentul în care am fost pusă să dau admitere la matematică, eu, care veneam dintr-un liceu de artă, iar acum mă uit cu atâta compasiune la elevii de-a patra, care dau, ca să intre într-a cincea la vreo clasă de engleză, un examen ucigător de greu, doldora de gramatică, deși ei nu știu nici să comunice lucruri simple".

Nu se mai vede niciodată întoarsă la catedră, nici dacă Clever Children Ploiești nu va aduce venituri însemnate. "M-am bucurat foarte mult, când au fost alegerile. Dumnezeule, avem președinte un profesor, cu soția profesor de engleză!!! Să vezi că o să se schimbe lucruri le în bine! Și s-au schimbat în rău, predarea e tot mai rigidă, notele nu reflectă ce știu copiii, examenele îi distrug iar evaluările profesorilor vor distruge învățământul cu totul, dacă rămân ca acum. N-o să mai am unde să mă întorc, dacă lucrurile merg tot așa. Și mă tem pentru destinul copiiilor noștri în actualul sistem educațional. Mă uit la Justin, fiul meu, pe care sistemul nu-l place atât de mult, e un copil care pune întrebări, care vrea să participe la dialog, nu să stea în bancă, mut, cu mâinile la spate..."

Ca niciodată în ultimii 20 de ani, Georgiana așteaptă să înceapă "școala" mai târziu cu două săptămâni decât de obicei. Asta pentru că Clever Children Ploiești începe cursurile de dezvoltare personală pe 24 septembrie. Future Learning, NLP for Kids, Creative Thinking, Public Speaking, cursuri concepute de Clever Children și cu care franciza are mare succes în București. Plus engleză. "Eu văd și cursul de engleză tot ca dezvoltare personală, chiar dacă ție nu-ți place termenul. Cursul de engleză chiar asta face, îți pregătește copilul pentru situații reale, cu care se va confrunta într-un concediu, într-o excursie, într-un aeroport sau într-un magazin. O să am grijă să nu fie nimic inutil sau stupid în vreun curs, dar și că cei care predau cursurile la noi chiar știu ce fac, nu experimentează aiurea pe copii".

Cât costă cursurile la Clever Children Ploiești? De la 25 de lei la 65 de lei ora, și de aici încolo m-am pierdut într-un hățiș de vouchere și de discounturi de care, recunosc, n-am fost foarte interesat, pentru că M citește aproape tot timpul ei liber și chiar nu vreau s-o deranjez. Dar găsiți toate detaliile pe cursuricopii.ro, cleverchildren.ro, sau pe facebook. Cursurile încep pe 24 septembrie dar înscrierile se fac de acum, fie scriind la ploiesti @ cleverchildren.ro,, fie sunând-o chiar pe Georgiana, la 0724 406 917. Să vă spună ea ce și cum, că știe mai bine.

......................

#magirl n-a prea avut nevoie de mine, ca in alti ani, in prima zi de scoala, si nici n-am fost solicitat cine stie ce, de clientii obisnuiti, asa ca pe la pranz, am avut o ora libera. Eram in centru, orasul forfotea de oameni, masini. Si de copii. Multi copii. Brusc, am avut revelatia ca e ceva in neregula cu copiii astia. Ca nu e ok sa-i vezi cate o suta, aliniati la coada, la cele trei shaormarii din centru. Ca nu e normal sa-i vezi impanzind terasa McDonalds si bancile din jur. Ca baietii aia beti, de nici 14 ani, n-ar fi trebuie sa fie beti, si ca pustanii aia, de 10-12 ani, n-ar trebui sa fumeze nici pe scarile de la Winmarkt, nici in alta parte. Si mi-am adus aminte de copiii aia, de la Caragiale, iesiti la un exercitiu de aparare civila, cum dadeau peste mine si peste directoarea lor, in curtea liceului. De pustii vazuti la Bran, saptamana trecuta, ingroziti ca trebuie sa traverseze strada singuri si miscandu-se ca niste caprioare speriate, nu ca niste oameni care stiu cum e sa fii pieton. De prietena fiicei mele, care n-a vrut nici sa guste cirese inainte sa le spal, desi nu mai mancase cirese de un an; de pustiul unui amic, care are 12 ani dar inca se joaca de-a monstrul prin curte; de celalalt pusti pe care-l vad des, si care rupe tableta in doua.

Am avut revelatia ca 90% dintre copiii nostri nu mai fac nimic notabil, de luni pana vineri, pentru ca nimeni nu se preocupa de asta. Scolile au murit, ca factori de influenta. Au ajuns locuri in care iei absente si note, nu in care ti se deschide capul. Parintii isi pierd si ei, incet-incet, puterea de influenta, fie pentru ca nu mai pot sa tina pasul, tehnologic, cu copiii, fie pentru ca sunt prea obositi si surmenati de viata in timpul lui Dragnea ca sa-si mai bata capul cu copiii. Am ajuns sa aud oameni spunand "am un copil bun, nu bea, nu fumeaza..", desi copilul are 17 ani, 1.80, e lat in spate, bun de munca, dar e prost ca noaptea.

Solutia ideala, adica retransformarea scolilor in temple ale cunoasterii, este tardiva. Nu se mai poate face nimic, va spun eu. Ne trebuie o catastrofa ca sa putem schimba ceva in domeniul educatiei de stat. Sau, ca in alte domenii, ne trebuie concurenta privata, care sa extraga si sa valorifice acei profesori misto care inca mai exista. Invatamantul de stat are nevoie de concurenta. Scoli private. Firme de cursuri pentru copii. Oameni care sa ne ia banii pe transformarea copiiilor nostri in adulti buni la ceva. Nu sa le dea note, nu sa-i certe ca au parul lung sau nu stau drept in banca, ci sa le bage in cap, intr-o forma atractiva, lucruri de care o sa aiba nevoie, in viata. Ca noi oricum murim toti, la 50+, de vreun cancer. Apropo: ati observat ca vorbim despre cancer cum vorbeam despre gripa acum 20 de ani?

Tot filozofand asa, mi-am adus aminte de Georgiana, cu al sau centru Clever Children. Tipa care tuneaza mintile copiilor. Anul trecut, tot cam pe vrermea asta, am scris despre ea. Si-a fost cu noroc, ca de fiecare data, lumea a dat buluc la Clever Children, toamna trecuta, ocazie cu care am inteles (iar!) de ce fac textele mele zeci de mii de afisari: pentru ca nu mananc cacat si nu vand minciuni neacoperite de realitate.

I-am dat un telefon. "Ce mai faci? Cum iti merge?" Curios ca pisica. Si m-am bucurat sa aflu ca ii merge bine. Ca sunt zeci de copii care vin, adusi de parinti, cam cu forta, la cate un curs, si apoi cer sa fie inscrisi la altul, si la altul, si la altul... Ca de la cinci cursuri a ajuns la unsprezece. Ca o suna fostele colege, din invatamant, si-i spun ca la scoala se vede diferenta dintre un copil care face doar cursurile si unul dus la Clever Children. Ca au inceput sa-i spuna mamicile ca li s-au schimbat copiii, ca au note mai bune la scoala, ca se joaca altfel decat se jucau pana acum... Si-am simtit-o mandra tare de cursul ei de robotica, singurul din Ploiesti, de cursurile de maniere elegante pentru copii, de MBA-ul Copiilor, de cursul de educatie antreprenoriala, de cursul de germana, de cursul de conversatie in limba engleza...

Si-am ajuns acasa atat de bine dispus ca cineva ca Georgiana ne ia banii cinstit, facand din copiii nostri niste oameni mai misto, incat am zis sa o laud un pic. Tot mi se zice frecvent "ar trebui sa fii mai responsabil cu ce scrii, ca te citeste multa lume". Ia cititi-ma si duceti-va copiii la Clever Children. Cine si-l inscrie, pana pe 30 septembrie, la vreun curs, va fi primit gratuit la workshopul de fotografie cu telefonul pe care o sa-l fac, in octombrie, la Clever Children Ploiesti. Promit.

Sa zicem ca trebuie să ajungi în Ploiești, pentru câteva zile, cu afaceri, sau pentru câteva luni, cu treabă. Habar n-ai de nimic, ai doar câteva referințe, de la amici din oraș, dar nici unul nu știe pulsul orașului la zi. Cauți pe facebook, citești două trei articole de pe net și nu ajungi la nici o concluzie. Ți-ar fi de folos cineva care știe toate localurile, tot ce s-a deschis, unde e cool și unde nu.

Adică eu.

Pe bune, jumătate din viața mea, mai ales in cursul săptămânii, se desfășoară în localuri. De 10 ani lucrez de acasa sau din locul indicat de client, iar întâlnirile pe tema joburilor de presă/fotografie/imagine sunt tinute, în 99% din cazuri, în diverse locuri publice. Nu pe o bancă în parc, deși nu mi se pare atât de stupid pe cât arată. Și nici acasă, pentru că nu vreau să transmit semnale aiurea. În cafenele, baruri, restaurante și alte locuri în care poți discuta cu un om. Astfel, m-am țepuit oriunde a fost nevoie și am descoperit toate locurile mișto ale orașului. Așa că întreabă-mă fără frică unde să te duci prin Ploiești. 

De fapt, nu mă mai întreba, că îți explic eu, în mare. În ordine alfabetică, că altfel nu-mi iese...

A

about me

B

ballroom. Cea mai frumoasă sală de evenimente din Ploiesti nu e in Ploiesti, ci la Bucov, la Pik Elegance. Cu etaj/balcon interior, balustrade, lumini cool, e extrem de cinematica, am făcut niște cadre acolo de senzație. Sali misto mai gasesti la Sky (Paulesti) si la Lacul Verde (Targsor).

biliard? Cea mai bună alegere e Sky Play. Arată senzațional, mesele-s bune, lumina e perfectă, muzica ok, personal mișto.

bistro-uri? Epic Pub, unde am mâncat cu plăcere până și hamburger, adică ceva ce nu înghit cu drag decât la Hard Rock Cafe. 

bowling? Sa mor daca stiu, n-am mai jucat de 5 ani.

C

Cafenele? Depinde pe unde ai treaba. In centru, recomand cafeaua de la 5togo. In zona de nord a orasului du-te la Tutti Caffe, din Ploiești Shopping City, unde cafeaua e de la una dintre cele mai bune din oras. 

Cluburi? Nu recomand nici unul. Mai toate sunt pline de interlopi si wannabe de interlopi. N-am ajuns niciodata treaz intr-un club, ca nu-mi place să urle o boxă la mine si sa nu ma inteleg cu ai mei, dar anșeeea, dacă suntem in grup si ne îmbătăm atât de tare încât să credem că în cluburi vom gasi si fute ceva nou, ajung cu băeții în Sky. Nu futem nimic, bineînțeles, că fetele de club nu fut boșorogi betivi ca noi, dar senzația aia ca am putea ca sa futem e foarte mișto, suntem ca niste copii in ajun de Craciun....

Cofetării? Aici chiar suferim grav, n-am ce să-ți recomand, ca nu prea mananc deserturi in oras, cu exceptia momentelor in care imi aduc aminte de deserturile copilariei, de la Orizont.

Cosmetica & shit? La Michelle, clar. Am fost cu o tipa care se epila acolo si pot sa va asigur ca situatia de la fata locului era impecabila.

Curățătorie? Rineea Clean e tata lor, chiar dacă Irina e mamă...

D

Dans, muzica, arte vizuale? Te muti ceva mai mult timp in oras si esti si cu copiii? Du-te la Robert, care are o megașcoală de muzică, sau la Georgiana de la Clever Children Ploiești.

Dinți? Te doare măseaua? Ia cu Officedent, de departe cei mai șmecheri, mari și cool doctori de dinti din oraș. 

E

Organizezi un eveniment aici, sau ai de gestionat o campanie locala de presa? Apelează tot la mine dacă vrei o imagine corectă a presei locale și a resurselor reale de promovare, pentru ca au ăștia niște harfe, te împachetează în minciuni de nu te vezi.... Plus ca vorbesti cu cel mai citit tip din oras...

F

fitness? Sala care-mi place mie e aia de la Afi Ploiesti, are inclusiv un semiteren de baschet si pistă de alergare, nu trebuie să te joci de-a hamsterul, pe bandă. Dar nu ma duc acolo, ca e departe de mine, ar insemna sa tai orasul in doua. 

Pentru flori, buchete si alte cacaturi romantice care impresioneaza pizdele mișto recomand Colțul cu Flori.

cauti un fotograf? Moa. Și dacă nu te pot ajuta eu, pentru că unele chestii mă disperă și nu le fac, știu bine comunitatea foto locală și-ți pot recomanda cea mai bună variantă.

G

greu sa gasesc ceva cu G

H

hoteluri? Nu-mi iau cazare în Ploiești, pentru că aici locuiesc, dar am frecventat, pentru ședințe foto și diverse, două hoteluri: Central, cu o poziție fabuloasă, și Pik Elegance, mai discret, ca e hacana, nu central. Vi le recomand pe amândouă fara sa stiu exact cum sunt serviciile. 

I

idiot mai mare ca mine, in raport cu femeile, nu exista.

J

jurnal de Ghena este prima carte scrisa de o pisica din Ploiesti. Se gaseste doar AICI.

K

kolectionarul.ro n-are nici o treaba cu Ploiestiul, dar imi place maxim.

L

faci frecvent cumparaturi de legume/fructe, ca veganu' si vegetarianu'? Ia cu carte, de la Aprozărești, George chiar își alege furnizorii cu grijă, iar tot ce-am mancat de la el a avut gust.

M

muia este un lucru foarte bun daca-l face o tipa care stie bine sa faca asta

N

n-am chef sa scriu nimic cu N

O

o data am gasit 50 de lei in parcul de la Sala Sporturilor. Du-te si pe acolo, poate gasesti si tu.

P

piscine? Vara, outdoor - mergeți la Sky. Indoor - mergeți la Pik Elegance, unde e singura piscină din oraș cu apa sterilizată cu sare, nu cu clor. Deci nu te ustură ochii de la apa, nici în cur de bani. Un plus important: piscina se deschide la 6 dimineata.

pizde? Te rog eu, nu fute escorte de pe net sau fete recomandate de taximetriști. Nu ieși la agățat beat ca boul, că o să dai peste o membră a Lotului Național de Boli Venerice. Avem fete mișto, dar e destul de greu să le fuți în aceeași zi în care le cunoști, ca nu suntem toți niște scriitori de mare excepție [:)))))]. Construiește o relație, nesimțitule, că fetele bune de pula nu sunt simple bucăți de carne, au și ele suflet. Sau, mai bine, adu cu tine o spectaculoasă de-aia de Capitală. 

R

restaurante? Aici n-am să fac un top, pentru că nu-s un cunoscător d-ăla extrafin, iar gusturile nu se discuta. În ordine alfabetică, după criteriul "locuri în care poți să te duci la masă cu un expat fără să-ți faci țara de râs", iti recomand Doma Urban Bistro, Lacul Verde Resort si Sky Cuisine. Pentru mâncare bună zi de zi, sau pentru mese în grupuri mari, fără să-ți rupi buzunarele, du-te la Berbec sau la Orizont. 

S

cauti un spa misto? Caută pe navigație Sky Blue Hotel. Acolo e un spa de senzație. 

T

turism, adica? Ai ceva timp liber? Vorbește cu Mihaela, sau du-te la Gradina Botanica Bucov, Muzeul Ceasului, Muzeul de Arta.

U

sunt pasionat la maxim deupcycling. daca vrei, te invat si pe tine cum s-o faci.

V

veterinar? Dacă ești cu hamsterul după tine, ca Dragnea, du-te la asta mică.

Z

zalte chestii pe care e bine sa le stii:

• Lasă-ti mașina la hotel si mergi cu taxi-ul, pentru că Ploieștiul e un oraș sistematizat aiurea, nici un ne-localnic nu se descurcă. La orice firmă de taxi ai suna, ai grijă însă să ceri un taxi curat și cu aer condiționat. Crede-mă, sunt cereri justificate.
• Relaxează-te, ca nu ești în comuna primitivă. Suntem normali, prietenoși, ești cumva acasă, 15% din populația Ploieștiului învață sau muncește în București. De-aia ni se spune Sectorul 7 si sigur suntem mai cool decât Sectorul 5. Apropo: știai că noi ajungem mai repede la Arcul de Triumf decât jumătate dintre bucureșteni?
• Daca ti-a casunat pe cartile mele, sau le vrei sa le daruiesti cuiva cu autograf si dedicatie, lasa-mi, cu o zi inainte, un mesaj AICI si a doua zi vei gasi cartile personalizate cum vrea muschiu' tau la cafeneaua 5togo Ploiesti.
• Aceeasi procedura se aplica si daca vrei ceva din chestiile astea.

Revin, dacă-mi mai aduc aminte de ceva important. Have fun.