Cum poate, săraca! De unde sa stie cum, cand n-o învață nimeni, porcul ăla bea bere nonstop, sau a plecat cu alta după ani de zile în care i-a promis că îi face cu mainile lui camera de vis. Și atunci ce face tipa? Întreabă pe net. Pe cine? Pe cine știe și ea, în domeniu. Și ghici ce: de când mă tot dau pasionat de salvări și "upciclari" de piese de mobilier, mesageria mea s-a umplut de întrebări de profil. Mare parte vin de la fete și femei, aflate în situația de a se descurcă singure, fie pentru că nu au un bărbat valid în zonă, fie pentru că vor să încerce singure ce au văzut pe la tv.

Ma deranjeaza "umpic" că 99% dintre ele vor să convertească banalul și odiosul mobilier de pal în ceva cool, provensal, shabby-chic, scandinav, pentru ca eu aș da foc întregii industrii de pal, dacă aș putea. Pe de altă parte, ce vina au tipele că din asta e făcută mobila, în general? Si, in fond, palul e usor de transformat. Nu e greu deloc să vopsești ceva făcut din pal. E o suprafața simplă, previzibilă, fără schimbări de textură. Oricine poate vopsi așa ceva. Faza e ca tipele nu știu câteva clenciuri și asta le împiedică să obțina rezultate notabile. Și-am zis că dacă scriu "secretele" astea pe blog, pe limba tipelor,  nu voi mai fi silit să tot repet și să explic aceleași lucruri, câteodată în grabă,  câteodată fără chef.  

Deeeci: ai o bibliotecă de căcat, din pal care imită stejarul, te ia depresia cand o vezi și vrei s-o convertești în ceva roz prăfuit, culoarea anului 2016? Fii atentă ce trebuie să faci: 

1. Du-te la primul magazin de bricolaj și cumpără: un pachet mic de folie de protecție, o pensula mică, un trafalet mic cu rezerve pufoase (nu de burete), o tăviță de trafalet, niște șmirghel cât mai fin, mănuși. Calm, da? Nu esti la mall. Nu căuta chestii de firmă, ia ce găsești mai ieftin, că n-ai de gând să devii zugrăviță. Dacă te uiți cu atentie la prețuri, cu maxim 20 de lei ai scăpat. 

2. Roagă un angajat să-ți arate vopselurile pe bază de apă. Nu te lasă împachetată, da? Refuză baițurile, lazurile, lacurile, dar și vopselurile alchidice, că astea fie nu au grad mare de opacitate și se va vedea palul de căcat prin stratul aplicat, fie nu prind pe pal, fie vor face că biblioteca ta să pută două săptămâni ca un homeless care și-a vărsat în sân punga de aurolac. In schimb, dacă iei vopsea pe bază de apă, vei putea folosi biblioteca aia a doua zi după vopsire, iar în casă nu va mirosi diferit. O cutie de 0,7-1l ar trebui să fie suficientă, dar dacă ai două mâini stângi, ia două. Costă între 15 și 30 de lei cutia, în funcție de producător. 

3. Așează biblioteca aia în cameră astfel încât să te poți mișca în jurul ei fără să o mai atingi. Demontează-i, cu o șurubelniță, toate mânerele de pe uși și sertare și pune-le bine, cu tot cu șuruburi și/sau piulițe. Ia șmirghelul ăla și freacă apoi toate suprafețele bibliotecii.  Toate. Și capacul, și sertarele, și muchiile, si dosul rafturilor, și interiorul și exteriorul. Nu e greu, nu trebuie să freci mai apăsat ca la un spălat de geamuri. De ce să faci asta? Pentru că inclusiv palul mat, nelucios, e tratat, din fabrică, cu un strat subțire de lac, ca aspectul ăla să reziste, iar vopseaua aderă mai puțin bine pe lac. La finalul frecării, trebuie ca mobila ta să pară un mic mătuită, cu un aspect similar cu cel al unei unghii pilite.  

4. Șterge cu o cârpă umezită cu alcool, țuica, spirt, oțet, acetonă, tot praful de pe bibliotecă. Vei sterge astfel praful rezultat, plus ca vei face și degresarea suprafețelor, iar vopseaua va adera mai bine. De acum, nu mai atinge biblioteca cu mână goală, urmele de degete se vor vedea.

5. Odihnește-te măcar 30 de minute și apoi dă cu aspiratorul. Vei scăpa astfel de praful care abia așteaptă să se lipească pe viitorul tău strat de vopsea. 

6. Ia un tricou nasol pe tine, pune niște pungi de plastic peste teniși, leagă-ți părul, pune-ți mănușile. Nu uita ca stropii de vopsea n-au pic de respect pentru hainele tale. 

7. Desfă și întinde folia aia pe jos și urcă biblioteca pe ea. Dacă mobila e prea grea, ridica-i câte un colț, pe rând, bagă sub fiecare câte un capac de bidon de apă și așează folia de jur împrejurul ei, încercând să o și bagi un pic pe sub mobila. Acopera cat mai mult din podea. Vei evită, astfel, pătarea pardoselii cu vopsea.

8. Pune-ți niște vopsea într-un pahar de plastic, să-ți fie ușor sa-l tii in mana. Nu lucra direct din cutia de vopsea, riști să o verși. Ia pensula subțire și începi să vopsești toate zonele unde nu vei putea ajunge cu trafaletul: zonă de îmbinare dintre rafturile și pereții bibliotecii, colțurile interioare, marginile dinspre podea, muchiile, canturile. Nu da cu vopsea abundent, năclăit, ci fix cum faci și cu oja: înmoi pensula, o apeși un pic pe peretele cănii, și abia apoi o folosești. Dacă vreo picătură de vopsea începe să-ți curgă pe bibliotecă, oprește-te, șterge bine picatura si dara cu o cârpă umedă și reia, că altfel se va vedea denivelat sub stratul final. Nu vrei urme de picături pe pal ca urmele de lacrimi în fard, nu? 

9. Ia tăvița și trafaletul. Umple tăvița pe jumătate, înmoaie trafaletul în ea, apoi rulează-l un pic pe zonă de stoarcere a tăviței, sa iasa excesul de vopsea din el, nu da cu trafaletul mustind de vopsea pe bibliotecă. Încearcă să ai curse cât mai lungi, de mimim 30 de centimetri lungime. Încearcă, de asemenea, să dai două mâini, nu una, pe fiecare zonă. Una pe lung, una pe lat, pentru un aspect perfect, cu o pauza de 10 minute intre ele, suna perfect. In pauza, pune pensula si trafaletul intr-un pahar cu apa, altfel se intaresc. Cand reiei lucrul, stoarce bine perii pensulei si rezerva trafaletului, sa nu umpli de apa biblioteca.

10. Dacă biblioteca are rafturi demontabile sau sertare, scoate-le și vopsește-le separat. Scoți raftul, îi vopsești dosul, îl lași să se usuce, îl pui pe poziție, ii vopsești fața. Cu  sertarele faci  cam la fel: faci exteriorul, lași sa se usuce, apoi vopsesti interiorul. Folia de plastic are 6-9 metri pătrați, ar trebui sa ai unde sa le asezi pe toate, sa se usuce.  Uscarea dureaza intre o ora si trei ore, in functie de umiditatea si caldura din camera.

11. Pune capacul la vopsea. Strange folia, du totul la gunoi si in debara, scoate mănușile, pungile, du cu grija mobila de cacat inapoi la locul ei. Daca o mai zgarii sau o lovesti, faci corectura finala cu vopseaua ramasa. Montează mânerele la loc sau cumpara altele,  potrivite cu  noua culoare. Daca te-ai ales totusi cu niste pete de vopsea pe jos, pupa-ma pentru recomandarea de la punctul 2: vopseaua pe baza de apa se ia relativ usor, cu un burete de vase si detergent de vase, si de pe gresie, si de pe parchet.

12. Acum pune-ti ceva de baut si fii mandra de tine. Te-ai descurcat singura, cu bani putini, iar mobila ta de căcat nu mai este de căcat. E provensala, sau shabby-chic, sau cum vrei tu.

n-am scris nici o carte despre upcycling, dar am scris o droaie de carti pentru tipe misto: