cum a fost la Vin cu Cărți

Editia intai: 

"O să vină 10-15 oameni, probabil că o să-i știu pe toți, dar e bine și așa, că ne vedem liniștiți de vin și de discuții", mi-am zis eu, ieri după-amiază. Era la 4 zile după ce decisesem să fac o întâlnire cu cititorii, la care să aduc toate cărțile, javra de Ghenă și lucrurile vechi pe care, în mod obișnuit, le pun în secțiunea MOCA a magazinului online. N-am dat nici un telefon, n-am rugat pe nimeni să vină, nu mi-am bătut capul aproape deloc. De fapt, mint. Am dat invite (random, că altfel n-ai cum, din 5000), la 200 de persoane din lista mea și am investit frumoasa suma de 5 dolari în promovarea event-ului pe facebook. 

"Miru, tu stai la cărți, Andi la poartă. Maxim o ora, pe urmă faceți ce vreți, că nu mă aștept la multă lume", i-am zis aseară, când am ajuns la Eden Dream Garden, fiicei mele, cea care mă ajută, logistic, când fac de-astea. Ghenă era la locul lui, morocănos ca dracu' și speriat ca de bombe, că el e șmecher doar acasă, unde-i singur. Mi-am pus un pahar de vin și....

... și am căcat steagul. Toți. Andi a stat la poartă peste două ore, că tot veneau (după fly-erele cu instrucțiuni, tombolă, etc, aseară au venit peste 80 de oameni). #magirl a înțepenit lângă stand cinci ore, pentru că cei care veneau tot cereau cărțile. Eu am ciocnit un număr mult prea mare de pahare de vin cu mult prea numeroșii mei invitați (noroc că mi le puneam așa, de vară, că altfel mă făceam muci). Am dat autografe pe vreo 60-70 de cărți, am făcut vreo 50 de poze cu oameni și...la fiecare 20 de minute mă umpleam de respect. La propriu. Pentru că iar am avut oameni din toată țara, nu doar din Ploiești, cum credeam eu că o să fie, plus 2-3 din București. Brașov? Sibiu? Cluj? Baia Mare?! Pe bune?! Cum sa nu te cam caci pe tine când realizezi că unele din lucrurile scrise au fost atât de importante pentru niste oameni încât au decis sa parcurga sute de kilometri ca să te cunoască.

Și mi-a plăcut la nebunie că nu m-am înșelat asupra cititorilor mei. Că, fără să-i îndrume cineva, cei mici s-au dus spre cărțile lui Ghenă, femeile s-au dus spre seria Tipul ... iar bărbații au răsfoit/cumpărat cărțile Străbunicii. Planul meu, de a livra cuvant scris pentru toata familia, se dovedeste fezabil, deci sunt pe drumul cel bun, deci din septembrie pot să trec de la 4 ore pe scris pe zi la 8 ore... 

Mi-a plăcut și că nu m-am înșelat asupra terasei. Echipa de la Eden Dream Garden a facut minuni cu toate mesele full, copiii s-au jucat toata seara, DJ-ul ne-a plimbat fix cum trebuie prin istoria muzicii rock, iar oamenii imi spuneau fie "ai dreptate, e că în Vama", fie "bai, suntem prosti rau, iesim in aceleasi locuri, ca hamsterii pe rotita, habar n-aveam de locul asta".

Mi-a placut si ca am nimerit-o cu cadourile. Din cele 121 de lucruri puse de mine in cufar, aseara mai ramasesera vreo 12. Cufarul a ajuns la o doamna din Corbeanca. Ca sa nu fiu suspectat de aranjamente oculte, am pus doi copii sa se tina de mana si sa extraga, cu ochii inchisi, biletul castigator. Ana sau Anca, am filmarea pe undeva, cu numele...

Editia a doua:

A fost tot la Eden Dream Garden, doar ca de data asta vinul a fost pus la bataie de Purcari. Si s-a vazut, in sensul ca am fost silit sa beau din trei feluri de vin si sa ma indragostesc de Rara Neagra, probabil cel mai bun vin rosu baut anul asta. 

Dupa numarul biletelor de la tombola, am fost 36. Dupa numarul de obiecte vechi care s-au dat cadou, am fost mult mai multi. Au fost 210 si la final mai erau 6. Iar cele patru cufere, care s-au dat prin tragere la sorti, au ajuns la tot atatea persoane, fericite la maxim din acest motiv.

Pozele de la ambele evenimente sunt pe facebook. Da-ti tag daca te regasesti in ele si contribuie si tu la album (daca ai prin telefon imagini de la aceste doua evenimente trimite-mi-le la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.)

Toate cartile, lansate sau nu la Vin cu Carti, sunt pe https://bogdanstoica.ro/shop

 

cartile sunt pe  https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

Eden Dream Garden, Vama Veche a Ploieștiului

Sunt o droaie de teorii despre succesul pe care-l are brandul Vama Veche la românii de 16-60 de ani. Ca unul care nu doar s-a dus prin Vamă, ci a și studiat și documentat zona (una din cărțile mele este fix despre istoria litoralului), pot să vă spun că Vama Veche înseamnă în primul rând socializare în localuri mișto unde se aude muzică mișto, și abia în al doilea rând apă, soare, plajă, băutură. Că de băut bea fiecare ce vrea și ce-și permite, soarele ne încălzește pe toți la fel, nu contează nici cu ce ești îmbrăcat, nici cât ești de șmecher sau de bogat. De-aia nu s-au lipit cocalarii de Vama Veche și tot de-aia locurile mișto de acolo au fost frecventate de oameni și mai mișto. 

E, și acum imaginați-va cum m-am simțit, săptămâna trecută, când m-am trezit că în Ploiești e un local care reproduce fidel atmosfera de pe terasele mișto din Vama Veche. Un local în care eu, ca un dobitoc patentat de sunt, nu m-am dus deloc în ultimii trei ani. 

e01

Am fost la Eden Dream Garden în 2015. Am băut ceva care nu era ce trebuie și m-am tirat dezamăgit. Frate, dacă tot vrei să contrafaci o băutură, alege una mai puțin cunoscută decât Jack Daniel's. Pana mea, eu știu gustul acestei băuturi cum recunoaște o gravidă gustul (interzis) de coca-cola. N-am scris despre asta. Doar am pus Eden pe lista aia pe care mai sunt R**** și I***** și în care prefer să nu ajung. De ce să-i dau bani unui chimist amator din Caracal când eu vreau ca banii mei să ajungă în Tennessee? Dar am greșit ca am aplicat embargoul fără să-l verific din cand in cand. Pentru că cel care opera barul și babardea băutura nu mai e în zonă din 2016. Proprietarii casei pe care o închiriase sunt cei care se ocupă de afacere si de trei veri incoace, la Eden Dream Garden paharele sunt umplute cu ce trebuie, nu cu căcaturi.

astia

gaz

Ăștia doi sunt owner-ii. Tineri, cool, sănătoși la cap. Oameni d-ăia care știu că e mai bine să câștigi câte puțin de la mulți clienți mulțumiți decât să bagi vastu' in buzunarul omului cu o prosteală jenantă. 

e04

Sunt doi foști corporatiști (ce-mi place când văd știrile alea gen "au lăsat corporațiile ca să facă o afacere proprie"), sătui să le sune telefonul de o sută de ori pe zi si sa se priveasca in ochi seara doar pentru a vedea care din ei e mai obosit. Daniel și Doina. El a lucrat la unul din cei mai mari furnizori de echipamente din HoReCa, ea la unul din cei mai mari jucători de pe piața serviciilor medicale. Logic, nefiind niște hiene disperate după bani, ci oameni care vor doar să-și aseze viața în alt ritm, alături de clienți cam ca ei, cei doi au făcut din terasa Eden Dream Garden un mic pana mea, nu am alt cuvant paradis. 

e05

Acum e un loc cu mult lemn, cu hamacuri și cu muzica pe care o auzi în Vama Veche.

e07

Le-a ieșit perfect. Înconjurat de vegetația bogată, cu un pahar de vin bun în față, la Eden te simți complet izolat de oraș. Se mai aude, din când în când, cum trece tramvaiul, dar și pe terasele din vamă mai trece câte un rocker beat mort care nu mai poate merge drept și se izbește de mese.

e08

Și de parcă nu era de ajuns că am ratat ca boul acest loc timp trei ani, mai aflu și că aici aș fi fost bine primit cu cărțile mele (prima a fost lansata tot in 2016), pentru că D&D preferă genul ăsta de evenimente. Dacă vă uitați pe pagina de facebook a terasei, o să găsiți o droaie de vernisaje, expoziții, workshop-uri, ateliere, cursuri etc, majoritatea din zona artă/cultură, care s-au ținut aici și la care eu, ca un cretin, n-am fost. Și sâmbăta asta, care vine, au ceva similar. 

e09

Ce vreau să spun este că încerc și un sentiment de vinovăție, nu doar unul de bucurie, că miercuri, 21 august, vin cu cărțile, cu pisica și cu o droaie de lucruri vechi la Eden Dream Garden. E starea pe care am avut-o când m-am întâlnit cu F, o tipă absolut superbă, cu un fizic care m-a retrogradat în prima secundă la stadiul de urangutan isteric, dar care m-a tratat cu o răceală totală, pentru că, atunci când eram mic și eram colegi de școală, m-am purtat cu ea ca un dobitoc.

Am povestit episodul, într-una din cărțile mele.

Cărțile pe care le aduc, diseară, la Eden Dream Garden (ai aici detaliile).

Terasă aia, parca adusa din Vama Veche.

e12

Eu am fotografiat-o ziua. Nu va imaginați cât de mișto arată seara și noaptea. Nici nu văd de ce v-ați imagina, pentru că o puteți vedea diseară, sau mâine seară, sau în orice seară vreți voi din vara asta senzațională și din toamna blanda care urmează. 

edena

Ne vedem acolo. Azi sau altă dată. 

 

********** waze: https://waze.com/ul/hsxfx8k6h9

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica