Pe raft scria 5,35 lei pachetul cu 10 mape transparente, mai cunoscute drept "chiloţei". Un preţ mare: mapa iese la 0,53 lei, iar în centrul Ploieştiului, la librării, o găseşti la 0,13 lei bucata. Pe de altă parte, dar dacă tot eşti acolo, le cumperi. Trei seturi am luat, dar la casă mi s-au cerut nu 16 lei, ci 45! Aşa că le-am lăsat acolo. 

Ăsta este principalul motiv pentru care am devenit un oportunist în ceea ce priveşte ofertele Carrefour Ploieşti. Dacă apare ceva la preţ foarte bun, cumpăr acel produs şi plec. Nu mai colind magazinul, nu mai casc gura. E modul meu de protest faţă de o politică comercială bazată prea mult pe înşelătorie şi manipulare.

 Ce mă râcâie pe mine nu este politica Protecţiei Consumatorului faţă de Carrefour. Nu mă aştept ca CPC Prahova să-şi permită prea multe în faţa unui gigant internaţional. ANAF ar putea s-o facă însă. Aduci 10 oameni, constaţi preţuri diferite raft-casă de marcat, la minim (cred eu) 50 de produse, le iei contabilitatea din ziua aia la mână, tragi o concluzie, o scapi în presă, să vadă cât mai mulţi cum sunt păcăliţi, şi te rezbuni pe francezi.

E aşa greu?

Ati avut nevoie vreodata de un medicament, care se da doar pe reteta? Si ati facut rost? V-ati gandit cum a fost posibil? Cum e posibil sa cumperi medicamente la negru, desi sunt si fiscalizate prin import, si inventariate prin retete? 

Ei bine, cand tu cumperi medicamente la negru, fara reteta, un medic si/sau un farmacist fura de rupe. Si fura, in principiu, din banii publici cu care se deconteaza/compenseaza medicamentele asiguratilor.

Deci, cum fura bani un farmacist? In principiu, din acceptarea de retete false, care duce la compensari frauduloase cu Casa de Asigurari. 

Metoda unu: un medic falsifica o reţeta, adica prescrie tratamente pe numele unui pacient care n-a fost nici macar consultat. Reteta ajunge la un farmacist, care falsifica si el semnătura pacientului şi o deconteaza la Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacia incaseaza astfel niste bani pentru niste medicamente care n-au iesit din raft, si care pot fi vandute la negru. In plus, cu asemenea performante, farmacistul isi face targetul, si obtine de la farmacie o prima, sau un comision de succes. O parte din spaga merge la doctorul care a falsificat reteta. 

Metoda doi: medicul prescrie reţeta corect, pentru un pacient real. Nu il mai trimite pe pacient sa faca reteta: trimite el, medicul, reteta, la o anumită farmacie, primeste medicamentele, si le da chiar el pacientului. In cazul asta, actiunea este doar neconcurentiala, pentru ca favorizeaza o farmacie in detrimentul alteia, iar bugetul Casei este fraudat prin volumul incasarilor si prin alegerea arbitrara a medicamentelor, dintre cele mai scumpe. Din nou, farmacistul ia grosul, iar medicul - un comision. 

Lista infractiunilor pe care le face un farmacist: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită, frauda informatica şi spălare de bani.

Am discutat, la tv, acum vreun an, despre asa ceva. Ce injuraturi mi-am luat... Ce amenintari... Pentru ca baietii astia se simt foarte bine facand asa ceva. Din punctul lor de vedere, mosul ala tot moare, fie ca ia, fie ca nu ia medicamentele, iar banii oricum vor fi furati, fie de distribuitori, fie de importatorii de medicamente.

Asa ca se sacrifica ei... Sa ramana banii in tara, da?! 

Metode: se invocă blocaje în trafic, care au mărit consumul, sau se merge tare şi "ard" staţii, ca să se facă economie. Motorina e vândută la cap de linie, direct băieţilor cu microbuze. Cam ca aici, dar mai la vedere, că na!, în RATP Ploieşti nu se tem de Radu Popescu decât pisicile...