cartile "Tipul din filme nu exista" pe Amazon.com

Gata. Am scapat de interminabilele discutii legate de posibilitatea de a cumpara cartile mele cand locuiesti in alta tara decat Romania. Din ce stiu eu, Editura Univers a incercat sa lucreze cu Posta Romana si cu toate firmele mari de curierat, care, teoretic, lucrau deja cu firme similare din alte tari. Undeva, insa, mersul firesc al lucrurilor s-a oprit, iar cartile fie au ajungs la destinatie tarziu, fie a costat transportul foarte mult, fie nu au mai ajuns deloc, in prea multe cazuri. 

Problema s-a rezolvat: de pe 24 aprilie, toate cartile din seria Tipul din filme si Jurnal de Ghena sunt disponibile pe amazon.com, care le va vinde si livra in stilul care a cucerit lumea. Linkurile sunt aici: 

Cititorii din Romania isi pot cumpara cartile din seria Tipul din filme din librariile Carturesti, Diverta, Humanitas. In curand, tot acolo veti gasi si cartile din seria "Jurnal de Ghena". Cei care vor cartile personalizate cu autograf le pot comanda de pe site-ul Editurii Univers (apasa pe copertile de mai jos):


w1w2w3 w5w4w6 w00

 

Sa-mi aduceti aminte, va rog, cand o sa am o perioada mai putin aglomerata, sa va explic in detaliu de ce nu va recomand sa cumparati carti de pe elefant.ro sau emag.ro, si cat rau fac, economiei in general si pietei de carte in particular, aceste site-uri. 

Citeşte mai departe ...

Jurnal de Ghena cartea

Jurnal de Ghena este prima carte scrisa, in Romania, de catre o pisica gasita la ghena. Cum s-a intamplat? Citeste: "Era vineri. O zi de-aia de vineri, perfectă, care râde la tine, după o săptămână la fel de bună. Terminasem cu bine un proiect foto, aveam ceva bani în buzunare, scosesem mașina din service, #magirl era plecată, aranjasem un fuckening cu ceva nou pentru sâmbătă seară, luni urma să bat palma pe încă un proiect foto mișto, era soare, când... Se auzea ca o sirenă în miniatură. M-am dus spre ușa aia metalică, mișcată de vânt. Jos, cât un iaurt, un pisoi gri. El era sursa zgomotului. Am decis pe loc că nu pot lasa un pisoi atât de mic la ghenă. “Îl iau, îl țin weekendul asta și luni îl scot la adopții, pe net”, mi-am zis. L-am luat. Am intrat in casa, l-am pus jos și a dispărut imediat sub canapea. L-am revăzut a două zi, dimineață. Ieșise, mânat de sete și de foame, probabil. L-am băgat cu botul în castronul de apă, apoi în cel de mâncare, l-am mai mângâiat un pic și l-am eliberat. Smaf, sub canapea. Duminică nu l-am văzut deloc. Duminică seară, când m-am întors, apa era neatinsă dar lipsea un pic de mâncare și mirosea cam ciudat. Am fost nevoit să-i invadez intimitatea măcar cat să elimin sursa mirosului. A fost atât de cuminte încât am zis că-l mai țin câteva zile...."

cumpara Jurnal de Ghena online de AICI

Ce spun despre carte cei implicati in aparitia ei?

Editura Univers: "Jurnal de Ghenă este povestea unui pisoi găsit acolo unde de obicei nu găsești nimic gri și superb. După trei luni de la descoperirea lui la ghenă, pisoiul povesteste plin de umor ce se întâmplă acum în viața lui și a animalului lui de companie, dar și ce face el pentru umanitate".

Cel care l-a găsit pe Ghenă la ghenă: „Mă scoate din minți, am momente când urlu la el ca la un om, când îl alerg prin casă, când îl înjur ca în trafic. Cumva, însă, reușește de fiecare dată să facă ceva atât de amuzant sau de inocent încât îl iert. Într‐un mod absolut cretin, mi‐e drag de el tocmai pentru că este atât de versatil și de distructiv. Nu mă plictisesc niciodată, are momente când se poartă ca un șoarece, ca un câine, ca o nevastă, ca o soacră, ca un ceas potrivit greșit sau ca un asasin plătit. N‐o să uit niciodată, de exemplu, cum mi s‐a băgat între picioare exact când, ieșit de la duș, îmi trăgeam tricoul pe cap. M‐am împiedicat, am dat cu ambele brațe într‐o lustră care a pocnit de‐am oprit curentul pe toată scara și în bezna aia eu alergam pe întuneric, călcând în cioburi de becuri și urlând «Unde ești, în pizda mă‐tii, că te omor»…“

Ghena insusi scrie ca: “Mă numesc Ghenă pentru că am fost găsit la ghenă, de parcă Bogdan se numește așa pentru că a fost găsit la Bogdănărie! Mă rog! Acesta este jurnalul meu, cu lucrurile importante pe care le fac eu pentru umanitate dar și despre cât de nașpa este animalul meu de companie, Bogdan. Vreau să mulțumesc Editurii Univers pentru că am acceptat-o și vreau mulțumiri din partea ei pentru că acum este singura editură din lume care a publicat cartea unei pisici care nu e doar un mare scriitor, ci și inventatorul *Posenului* (*posen = combinația de poze și desene, cuvant inventat chiar de Ghena - n.r.)

cumpara Jurnal de Ghena online de AICI

Jurnal de Ghena / Online / PDF  / Download / Pret / Reducere / Informatii Esentiale

Cum cumperi online cartea Jurnal de Ghena?

Cartea Jurnal de Ghena se poate cumpara doar de pe o singura librarie online, respectiv de pe site-ul Editurii Univers, adica de aici: https://edituraunivers.ro/produs/jurnal-de-ghena-despre-viata-bobita-cu-bobita/. Jurnal de Ghena nu se vinde in librariile Humanitas, Carturesti, Diverta, si nici pe libris, elefant, emag sau alte site-uri de vanzare de carte online, la cererea autorului.

De unde descarci cartea Jurnal de Ghena?

Daca vrei sa citesti cartea Jurnal de Ghena de pe dispozitive digitale, de la telefoane mobile, tablete, laptopuri sau ebook readere, cum ar fi Kindle, si daca ai cautat cartea Jurnal de Ghena in format pdf, mobi, epub, epub2, afla ca nu ai o optiune valida. Cartea Jurnal de Ghena este disponibila doar in forma traditionala, tiparita. Daca descoperi ca poti sa o downloadezi de pe torrente sau de pe siteuri ilegale, te rugam sa scrii la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Ce pret are cartea Jurnal de Ghena?

Cartea Jurnal de Ghena se vinde la pretul de 28,48 lei

Jurnal de Ghena - Reduceri

Jurnal de Ghena nu este inclusa, momentan, in nici o campanie de reduceri.

Jurnal de Ghena PDF  / Informatii Esentiale

Scrie la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. pentru a primi pe email cateva pagini in format pdf din cartea Jurnal de Ghena.

cumpara Jurnal de Ghena online de AICI

Citeşte mai departe ...

Jurnal de Ghena pentru copii - povestea pisoiului gasit la gunoi

"Jurnal de Ghenă pentru copii - povestea pisoiului gasit la gunoi" este varianta îmbunătăţită a cărţii "Jurnal de Ghenă - pentru adulti", cartea scrisă de pisica pe care am găsit-o vara trecută acolo unde oamenii aruncă ce nu le mai trebuie.  Ghenă este încă un copil, dar nu mai e atât de mic şi de prost încât să nu poată suportă o discuţie despre responsabilitate. Problema e că atunci când discut cu el, Ghenă se plictiseşte şi adoarme. Şi acum doarme. Aşa că i-am scris un mesaj, cu bobiţe, chiar pe blatul mesei, locul lui preferat.

„Dragă Ghenă,

Ai observat că nu m-am băgat când ţi-au publicat cartea şi nu ţi-am zis nimic despre stilul literar abordat şi despre cele 124 de cuvinte urâte folosite. Sper însă că ai să ţii cont de mesajele venite de la mămicile şi tăticii care ţi-au cumpărat cartea şi care o ascund acum de copiii lor, temându-se că aceştia ar putea să ia exemplu de la tine şi să înceapă să vorbească urat.  Aşa că te rog să-ţi aduci aminte că eşti un copil şi că poţi fi eroul altor copii dacă rescrii Jurnal de Ghenă. Lasă expresiile urâte, lasă înjurăturile şi fă-le un bine copiilor şi pisicilor din România, învăţându-i lucrurile pe care le ştii atât de bine. Fă-i pe copiii oamenilor să comunice şi şi să trăiască în armonie cu pisicile. Dacă faci asta, la ghenă vor fi tot mai puţine pisici fără un cămin, dar şi şi tot mai puţini copii care nu ştiu să citească.  Ţi-am lăsat bobiţe din belşug, că sunt rupt de oboseală. Sper să nu mă trezeşti şi mâine la cinci dimineaţa“.

A două zi, când m-am trezit, Ghenă dormea. Pe masă nu mai era, însă, nici o bobiţă.

Câteva zile mai târziu, m-a sunat Diana, de la Editura Univers, să-mi spună că iar a primit un email ciudat şi că îi trebuie o poză cu pisica mea.

I-am trimis-o.

Jurnal de Ghena pentru copii - povestea pisoiului gasit la gunoi se lanseaza oficial la SofistiCat International Spring Show, targul/expozitia/concursul de pisici de rasa care se tine la Romexpo, in weekendul 14-15 aprilie, in organizarea Asociatiei Felina Sofisticat

Citeşte mai departe ...

jurnal de Ghena pentru parinti - CUM S-A SCRIS CARTEA

Era vineri. O zi de-aia de vineri, perfecta, care rade la tine, dupa o saptamana la fel de buna. Terminasem cu bine un proiect foto, aveam ceva bani in buzunare, scosesem masina din service, #magirl era plecata, aranjasem ceva nou si bun pentru sambata seara, luni urma sa bat palma pe inca un proiect foto misto, era soare, cand...

Se auzea ca o sirena in miniatura. M-am dus spre usa aia metalica, miscata de vant. Jos, cat un iaurt, un pisoi gri. El era sursa zgomotului.

M-am ferit tot timpul sa tin un animal in apartament. Sunt atat de mult timp plecat intr-o zi, incat orice animal, in afara de un peste d-ala solitar, s-ar sinucide de plictiseala. Plus ca-s usor neatent si distrat. Am primit o planta rara, candva, de la cineva, si am udat-o prima oara trei luni mai tarziu.

In ziua aia, insa, am decis, pe loc, ca dupa o saptamana atat de buna, nu pot lasa un pisoi atat de mic la ghena. “Il iau, il tin weekendul asta si luni il scot la adoptii, pe net”, mi-am zis.

L-am luat. Ca in filmele bune, am gasit, in primul magazin, si litiera, si nisip, si castroane, si mancare. Cand am urcat in bloc pisoiul era echipat impecabil.

N-a scos un sunet, dupa ce l-am luat in brate. Cand am ajuns la opt incepuse deja sa toarca. Am intrat, l-am pus jos si a disparut imediat sub canapea.

L-am revazut a doua zi, dimineata. Iesise, manat de sete si de foame, probabil. L-am bagat cu botul in castronul de apa, apoi in cel de mancare, l-am mai mangaiat un pic si l-am eliberat. Smaf, sub canapea. Duminica nu l-am vazut deloc. Duminica seara, cand m-am intors, apa era neatinsa, dar lipsea un pic de mancare si mirosea ciudat. Am fost nevoit sa-i invadez intimitatea macar ca sa elimin sursa mirosului.

A fost atat de cuminte incat am zis ca-l mai tin cateva zile. O decizie proasta. In cateva zile am inceput sa gasesc cate un rahat la patru ore, pe peste tot, numai in litiera nu. Era, insa, mai sociabil. Am inceput sa-l pun in litiera cum il vedeam.

I-a luat trei zile sa nu mai stea doar sub canapea. Cinci zile sa gaseasca litiera. O saptamana sa bea din castronul cu apa. Bobitele, insa, l-au cucerit imediat. Cred si acum, la patru luni de cand l-am gasit, ca este cel mai lacom pisoi in viata. Probabil zilele alea grele, de la ghena, si-au pus amprenta definitiv pe comportamentul lui.

Adaptarea lui la noul mediu a fost spectaculoasa, in sensul ca n-a facut multe concesii. Nu se mai caca unde vrea el, in rest, toate concesiile sunt facute de mine. Gaura aia, de vizitare, de de sub cada, e acum obturata cu un pantof sport. Nu mai las capacul wc-ului deschis, ca sare in el. Nu mai tin hartia igienica pe suport, nu mai las role de servetele la vedere, iar cablurile subtiri, de casti, usb, alimentare pe care mi-am permis sa le las pe langa computer au fost inlocuite de cateva ori, pentru ca le-a ros. Imi distruge periodioc cartile si fotografiile, mi-a distrus haine, perdelele arata ca dracu'...

Ma scoate din minti, am momente cand urlu la el ca la un om, cand il alerg prin casa, cand il injur ca in trafic. Cumva, insa, reuseste de fiecare data sa faca ceva atat de amuzant sau de inocent incat il iert. Intr-un mod absolut cretin, mi-e drag de el tocmai pentru ca este atat de versatil si de distructiv. Nu ma plictisesc niciodata, are momente cand se poarta ca un soarece, ca un caine, ca o nevasta, ca o soacra, ca un ceas potrivit gresit sau ca un asasin platit. N-o sa-l uit niciodata, de exemplu, cand mi s-a babat intre picioare exact cand imi trageam tricoul pe cap. M-am impiedicat, am dat cu ambele brate intr-o lustra care a pocnit, am oprit curentul in tot apartamentul si in bezna aia eu alergam pe intuneric, printre cioburi de bec, urland “unde esti, in pizda ma-tii, ca te omor”...

Au fost atatea momente in care pisica asta a interactionat cu mine de parca este o fiinta inteligenta (si rea), cu rationamente, strategii si etica, incat am inceput sa ma gandesc la perspectiva lui asupra oamenilor. De ce cateodata ma musca si cateodata se alinta maxim, desi eu fac cam acelasi lucru? De ce pe unele tipe le musca si altora le toarce in brate? De ce miauna cateodata la televizor si alta data nici nu-l observa? Ce e, de fapt, in capul lui? Si de ce pula mea se bucura de atata simpatie, din doar cateva poze postate de mine pe net, desi e plin netul de pisicile tuturor? Ce e asa special la pisoiul asta?

Pentru raspuns, cautati pe net, va rog, “jurnal de Ghena”. Ca asa il cheama, Ghena.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica