Penultima postare e din 23 octombrie. Ultima e din 6 noiembrie. Azi suntem în 13 noiembrie și pe facebook-ul prezidențial nu apare nici o imagine de la Ziua Armistițiului, acel eveniment desfășurat pe 10 noiembrie la Paris, la celebrarea a 100 de ani de la încheierea oficială a primului război mondial.

Întâi am zis că n-a pus nici o poză pentru că a omis să spună Europei dubla însemnătate pe care o are pentru el acest eveniment. Că na, noi facem 100 de ani de stat modern tocmai datorită modului în care s-a încheiat primul război mondial. M-am uitat apoi pe pozele postate pe presidency.ro (da, așa se numește site-ul oficial al președinției României, e o tâmpenie consacrată pe vremea lui Ion Iliescu și păstrată de toți succesorii săi) și m-am lămurit de ce ciuciu poze pe facebook. Păi iar se stârnea un jihad care-l mai cobora juma' de procent în sondaje. Ar fi fost a doua lovitură de imagine dată, președintelui, de propria sa soție.

Care n-a ratat ocazia să se dea în stambă elegant si la Paris, exact cum a facut-o si la Pompei, si la Vatican, si la New York. Uite-o:

Carmen Iohannis e îmbrăcată chiar mișto. Pantofii și paltonul sunt fără cusur. Problema e că nu trebuia să le poarte la evenimentul ăsta, care era un omagiu adus celor 16 milioane de soldați care au murit în primul război mondial (500.000 dintre acei eroi au fost români). Nici nu trebuia sa stie protocolul: cine dracu' se duce imbracat asa la un parastas?

N-o să mai adaug că Emmanuel Macron are pantofii de un negru mat iar al nostru și-a pus pantofi de lac, uitand a doua regula a doliului (nu porti nimic stralucitor si lucios). Oricum nu vede nimeni această subtilă diferența când are ditamai albăstreaua adorabilă în prim-plan.

N-a fost nimic mai penibil decat ziua de ieri:

• Un presedinte care s-a ascuns de propria decizie, dupa o luna in care a sugerat ca va face contrariul a ce-a facut.
• O conducatoare de institutie care a refuzat sa spuna macar un "se poate sa fi gresit si eu, un pic".
• O isterie pozitiva la adoratorii cretini ai PSD.
• O furie oarba la adoratorii Codrutei.
• Incercari disperate de repozitionare la pupincuristi.

Mai pe sleau: Laura Codruta Kovesi a fost maturata de pe post din vina ei. Daca nu existau sutele de probe contrafacute, de abuzuri ale procurorilor, de dosare prost facute, de clasari si de achitari, pesedistii n-ar fi avut nici curajul, nici motivele sa incerce sa o doboare. Daca n-ar fi zis "nu e adevarat" nici cand era adevarat, daca n-ar fi zis "nu stiu" nici cand stia, Laura Codruta Kovesi ar fi fost si azi sefa DNA. A avut tot timpul din lume sa spuna "am gresit cu acel dosar" sau "acel procuror nu e demn de DNA". N-a facut-o si acum trage ponoasele.

Da, stiu, jihadul a fost executat de catre pesedisti. De fortele Raului. Dar asta nu inseamna, automat, ca LCK era imaculata, chiar daca, oficial, facea parte din fortele Binelui si a facut si o droaie de lucruri bune. Faptul ca a jucat acest rol, de persoana fara defecte, fara greseli, un soi de sfanta a justitiei, m-a facut sa-mi fie frica de ea ca de Ana Pauker sau de Elena Ceausescu (desi n-am facut niciodata afaceri cu statul) si sa ma bucur sincer ca nu mai conduce DNA, o institutie prea importanta ca s-o dai pe mana unei persoane cu un asemenea profil psihologic. 

A ajutat-o si presa sa se transforme intr-un asemenea personaj. Unii au infierat-o ca pe Satana iar altii au pupat-o in cur ca pe sfintele moaste. Cumva, o inteleg. Nu ai cum sa rezisti, intr-o asemenea "instalatie psihologica", fara sa ajungi sa-i urasti pe cei care mint ingrozitor despre tine si sa nu-i crezi pe cei care se jura pe mamele lor moarte ca esti cea mai cea, preacurata si preaadorata zeita a justitiei. Daca LCK a facut greseli, din cauza asta le-a facut: nu s-a mai abtinut sa nu-i pedepseasca abuziv pe cei carora le simtea ura infipta in spate, si nici sa minta despre ea, ca sa corespunda imaginii publice create de laudatori. Si daca e sa invatam ceva din revocarea asta ar trebui sa invatam sa nu mai laudam fara rezerve pe nimeni. Pentru ca lauda excesiva creaza monstri.

Optimist (ca un cretin) cum ma stiu, imi imaginez ca nimic nu-i mai opreste, acum, pe fostii subordonati ai lui Kovesi sa faca din DNA o structura anti-coruptie pro fe sio nis ta. Ca procurorii vor si gasi banii furati, nu doar o sa-i bage la puscarie pe hoti. Ca javre ca Dragnea sau Blaga nu vor mai fi spalate cu achitari sau cu pedepse mici, dupa tunuri de miliarde de euro, pentru ca dosarele lor au fost prost facute. Ca rezultatele anchetelor DNA nu vor mai fi contestate, zilnic, cu argumente logice, pe luju.ro sau pe Antena3. Ca voi vedea dosare deschise si pe teme de-a dreptul istorice, ca: privatizarea Petrom, privatizarea BCR, neconstruirea autostrazii Bechtel, construirea autostrazii Bucuresti-Ploiesti, instrainarea platformelor petroliere marine ale Romaniei, imposibilitatea Romaniei de a produce aur marcat, redeventele petroliere pe offshore, scandalurile Microsoft, EADS, ANRP, jaful forestier si megajaful resurselor minerale. Romania a fost si este jefuita de sute de miliarde de euro, mare parte dupa aparitia PNA/DNA. Pai ce facem, lasam banii hotilor? Vanam in continuare pesti mici, iar cand prindem unul mare ii dam drumul? Pai ce facem aici, nene? Pescuit sportiv?!

#mybooks:

 
 

"În tinerețe, Klaus Iohannis a fost membru al unei brigăzi științifice în cadrul căreia a prezentat referatul “De ce este întuneric noaptea".

Cu chestia asta mi-a devenit chiar simpatic, pe bune. Pentru că mi-am pus și eu întrebarea asta. Țin minte că ieșeam în curte, după ce adormeau ai mei, mă întindeam pe un preș, cu câinele lângă mine, priveam cerul prin bolta de viță-de-vie și mâncam eugenii cu iaurt la borcănel. În liniștea aia, întrebările despre viață, moarte, noapte, zi, natură etc curgeau din mine tumultos, semn al unui creier în plină dezvoltare...

Pe urmă am împlinit cinci ani. ‪

#‎noapteaminții‬

publicitate

Eu nu sunt fan Tolo. De fiecare data cand Tolo a dat cu cineva de pamant a existat un scop vizibil pentru ca omul ala sa fie tavalit. Si cum nu-mi plac coincidentele, nu am halit ce-a livrat personajul asta niciodata. Asta ca sa nu mai zic ca uneori a livrat content atat de prost incat m-am minunat. Mai tineti minte povestea mamutului radioactiv de la Antipa, care otravea tot centrul Capitalei? Tolo a gresit atunci fix acele zecimale care fac diferenta dintre o lamaie tinuta intr-un dulap din Centrala de la Cernavoda si bomba de la Hiroshima (Doamne, ce-am ras atunci.....). Iar acum, cu adoptia Vioricai Dancila, nu pot decat sa fac acelasi lucru.

Sa povestesti despre o tipa nu prea mintoasa, ca la frumoasa varsta de 26 de ani, cand orice femeie normala se gandeste sa mai copilareasca un pic, sa traga un joint mai strong in Vama, sa futa un negru, sa se dea cu placa si sa vada Zanzibarul, decide sa infieze copilul unor neicanimeni mancatori de pe jos, si sa crezi ca obtii un efect devastator, e ca si cum ai crede ca daca vezi un batranel vopsit si strigi "iesi, batrane cu parul balai, sa razi la soare", chiar da soarele. Nu. Obtii doar urmatorul efect:

O femeie de 26 de ani care adopta un copil este misto (pentru ca o femeie din zilele noastre nu face asta decat arareori).

Nuanta "adoptia n-a fost tocmai in regula, viorica a luat copilul imediat dupa nastere", e ceva mai buna, cand te referi la publicul tanar al Libertatea. Ca tinerii nu stiu cum era in anii 90. Eu stiu un baiat care a asfaltat o parte dintr-un parc, sa-l faca parcare pentru un hotel pe care-l facuse dintr-un camin de nefamilisti, totul ilegal. Hotelul ala functioneaza si acum, pe litoralul romanesc, pentru ca dracu' mai stie unde sunt actele pentru orice din anii 90. Era haosul perfect. Dar cand nu stii cum era atunci, nici nu poti sa-ti imaginezi cat de mare a fost ilegalitatea ca sa actionezi electoral in consecinta. Deci este tot insuficient pentru a distruge pe cineva. Ca nu e ca si cum Viorica a luat pe naspa o uzina, sa o taie si sa o vanda la fier vechi. Nu e ca si cum a luat copilul ala, sa-i vanda, dupa aia, corneea si rinichii. L-a crescut, sarmana mediocra, cum s-a priceput mai bine si acum baietul e maaare, scrie miau ca pisica, face dezacorduri ca ma-sa.... E clar ca l-a iubit si ca l-a crescut ca pe propriul copil, nu? Si ajungem la:

O femeie de 26 de ani a incalcat legea ca sa adopte un copil pe care l-a crescut cum a putut mai bine. 

Sesizati, va rog, cum planta de Viorica Dancila a ajuns, in doar doua zile, din tampa tunsa prost, cu lexicul unui copil de opt ani, marioneta lui Dragnea si rusinea Romaniei, o mama misto. Si totul se intampla datorita lui Catalin Tolontan, Bine, Gogule. Daca pana duminica pe Viorica ar fi votat-o doar tampitii care pun stampila cum le spune PSD-ul, de maine incolo femeia are electoratul ei. Si o sa fie votata si de un numar de femei care iubesc copiii, care nu pot avea copii, sau care vor sa adopte copii. Dragnea likes this.

Tolo a transformat-o pe Viorica, din nimeni cu fusta, in acea prezenta feminina pe care PSD n-a avut-o niciodata: femeia normala. Clasica. Old school. O raritate intr-un partid de femei-barbat, puse pe scandal. 

Acum nici nu mai conteaza ca Viorica-i proasta. Ca e clar ca-i proasta. Chiar adoptia actualului analfabet spune asta. Pai daca voiam sa nu afle nimeni, niciodata, de adoptie, in locul Vioricai, eu luam legatura cu acel cuplu de profesori din Sibiu, care se ocupau cu adoptiile. Oamenii lucrau intr-un mare fel. El gasea copiii, ea traducea, actele se faceau imediat, iar copiii aia dispareau complet de nu i-a mai gasit nimeni, niciodata. Nici macar Tolo. 

Inchei cu un pariu: ca PSD va lua, la urmatoarele alegeri locale, un scor mai mare decat cel din 2016. Iar daca nu ma insel (nu prea ma insel, la de-astea), e musai sa-i multumiti lui Tolo. Mu! Sai!

cartile mele sunt aici...

  

Toată lumea se întreabă de ce a absentat Klaus Iohannis la reuniunea dedicată Brexit, a Consiliului European de miercuri seară. N-a făcut-o, cum cred naivii, ca să se plimbe, cu soția, în parcul arheologic din Pompei. Nu. A fost la Pompei, în miezul celei mai spectaculoase civilizații europene a tuturor timpurilor, dar s-a dus ca să o sfideze. Să le arate că el e un gherțoi, iar soția sa îl merită pe deplin. Uite dovada:

În această imagine, vedem cum NU se poartă niciodată șosetele, articol vestimentar care se ancorează de doar două reguli: fie sunt de culoarea pantofilor (când ești genul clasic, british), fie de culoarea pantalonilor (când ești uno italiano vero). Șosete negre la pantaloni albi și pantofi maro poartă doar gherțoii. 

Iat-o și pe ravasitoarea sa soție:

La frumoasă plimbare din Pompei, Carmen Iohannis a purtat cea mai scurtă rochie purtată vreodată de soția unui președinte. Alte soții de presedinți poartă rochii mai lungi si cand joacă tenis de camp. Carmen e, insa, pe alta frecventă si, fiind soția unui gherțoi cu șosete negre la pantaloni albi și pantofi maro, totul e în regulă. Chiar se potrivesc, nu? 

Uitați-vă un pic la fotografia asta. Vedeți cei trei cameramani din fundal, cu luminile pornite pe camere? Aveți idee de ce s-au dus tocmai acolo, și n-au stat și ei, în buza contactului dintre principesa Margareta și președintele Iohannis? Cum naiba numai fotografului prezidențial i-a trecut prin cap să facă fotografia din unghiul ăsta?

Vă spun eu de ce: pentru că ăia trei sunt profesioniști, iar ăsta de la Cotroceni nu. Cei trei s-au gândit la compoziție, și au vrut un cadru complet, cu tot persoanele importante și cu catafalcul reginei Ana, care este fix motivul pentru care președintele României este acolo. Ăsta umblă după președinte ca un miel după oaie, fără să gândească.

Ești rău, poate ăia erau deja acolo, în spațiul dedicat media, iar ăsta a venit cu președintele și n-a avut timp să-și aleagă unghiul bun, o să spuneți. Ba avea, zic eu. Iar dacă nu avea, trebuia să-și dea blitzul mai tare, ca să compenseze umbra creată pe figurile celor doi de cele trei lumini. Sau, mai subtil, să se ridice un pic pe vârfuri, să se dea mai la stânga, și să convertească două din cele trei lumini în lumină de contur pentru capetele președintelui și principesei. Vă spun eu, fotografia ar fi fost la fel de subexpusă în zona fețelor, dar ar fi căpătat un pic de căldură. Ar fi sugerat mai bine atmosferă tristă din încăperea aia.

Eu fiind mai obraznic, l-aș fi rugat și pe aghiotantul ăla să se dea mai hacana până îmi iese din cadru. Că n-am venit acolo să-l pozez pe președinte cu cizmele și cu burta lui....

În final, că poate n-o fi știut omul: fratele meu, în fotografia oficială, instituțională, fundul unui om nu există. În cadrul tău se vede fundul principesei. Care nu e doar o persoană dintr-o fotografie oficială, ci și membră a unei familii regale. Lasă-i pe fotografii de la Cancan să-i pozeze fundul, tu fă, mereu când fotografiezi un om din spate, crop de la talie în sus, da? Plus că în cazul acestei fotografii, crop-ul era vital, o treime din imagine e doar podea, în pula mea....

p u b l i c i t a t e, că n-a plătit nici un mogul să mă iau de sasone...