Imi permiteți să vă adresez o invitație la noul nostru magazin de legume-fructe din strada Bănești nr 4 (vis a vis de Mega Image Republicii)? În speranța că nu ne veți ocoli va atașez o fotografie pt a fi mai ușor de identificat. Mii de scuze pt deranj! (George)

Mă uit la poza expeditorului. Nu-l știam pe tip. Dar părea ok... 

Când un mesaj sună așa, nu e nici un deranj. Plus că, pana mea, n-am fost niciodată invitat la "inaugurarea" unui aprozar. Așa că m-am dus. Nu ieri, când mi-a scris George, ci azi, când mi-am adus aminte că frigiderul meu e ca Daniela Crudu: gol.

Ghici cine vindea la aprozat? George. Curat și el, curat și aprozarul. Care e o mică bijuterie ergonomică, atât de multe chestii încap în cămăruța aia. Și arătau bine. George zicea că le aduce de la niște ferme, nu de la depozitul de turcisme congelate. 

Mi-am luat roșii, ceapă, ardei capia. Vreo patru kile, per total. Ajuns acasă, am constatat că din roșii sare zeama în toate părțile când le muști, că ardeii capia s-au înfrățit pe sub pământ cu ardeii iuți și pișcă senzațional de subtil, și că ceapa aia de apă nu e ca ceapa de apă de supermarket, care pute de vomiți. E aproape dulce.

La doi pași de aprozarul lui George, spre nord, am găsit o brutărie, cu pâine de casă demențială. Invers, spre centru, la 100 de metri, am găsit un magazin "de producător". Mi-am luat ouă, brânză și scăriță afumată (eu o știam de kaiser). 

Am ajuns acasă și-am mâncat din toate. Bune toate! Am mâncat ca un rege, deși n-am cheltuit pe tot decât vreo 30 de lei. Și după aia, la o țigară, m-am înjurat de toate alea pentru că sunt prost. Pe urmă v-am înjurat pe voi, ăștia care mai stați pe Republicii, pentru că sunteți la fel de proști ca mine. Rupem coșurile din Carrefour și din Mega, cu prostii scumpe și fără gust, când tot ce trebuie e să căscăm gura ce se ascunde prin spatele vitrinelor mici. Măcar de s-ar îmbogăți George, brutăreasa aia și tipa de la magazinul de carne/brânză și tot ar fi mai bine decât să băgăm bani în buzunarele corporatiștilor de la Mega și Carrefour. Avem șansa să nu pățim ca nemții, care o dată pe săptămână iau masa la cârciuma din cartier, că dacă nu fac asta, omul ăla o să închidă, și în locul lui o să vină un arab cu o casă de amanet sau un turc cu kebab. 

Apropo: cum morții mă-sii de treabă de poate George să îți dea o sacoșă mare, gratis, dacă cumpărăturile tale depășesc zece lei, în timp ce Mega Image și Carrefour îți iau ecotaxa aia și dacă îți cumperi mâncare de două sute de euro? Cum, frate, cum?

DISCLAIMER 1: N-am fost și nici nu o să fiu plătit cu bani, roșii, ceapă sau ardei capia pentru că am scris acest text. Dacă ești atât de prost încât să crezi că am vreo combinație, du-te în morții mă-tii și cumpără-ți legume de plastic, în continuare, de unde vrei tu.

DISCLAIMER 2: Dacă citești textul ăsta și nu ești din Ploiești, ca mine, ia-ți cartierul la pas. S-ar putea să ai o droaie de surprize plăcute.

............................

Din decembrie 2016, aprozarul lui George se numește Aprozărești și oferă o carte cadou la cumpărături de 20 de lei.

Sunt tata, dar si bucatar de cinci stele. Si zang!, o poza cu niste salam de la Cris-Tim.

Nu stiu nici macar un bucatar de trei stele care sa mai foloseasca salam, cand gateste. Iar daca esti tata si inca ii mai dai salam copilului, esti un tampit sinistru. Un salam - nu neaparat salamul din imagini, contine prea putina carne macră si prea multe prafuri cu gust, șorici topit, copite, nări, urechi, maxilare și cozi de la diverse animale. Să mănânci salam, în România, este un sport extrem de periculos.

Cum toate elementele de mai sus se regasesc pe un panou MegaImage, trageti ce concluzie vreti despre ce crede retailerul despre voi, sau despre ce cred eu vis-a-vis de publicitarii care au facut mizeria aia de poster. Nu ca ar conta; nu intru in MegaImage decat cand n-am incotro. 

Eu îmi bag picioarele in Carrefour! Am un Carrefour Market lângă casă, da' nu mai calc pe acolo cât timp nu repun în funcțiune toate casele de marcat. E mizerabil cum îmi iau de pe rafturi tot ce-mi trebuie într-un minut și stau șase minute să plătesc la singura casă deschisă. Dutețivă dreacu', cum ar zice un clasic in viață...

Și ieri m-am dus în MegaImage, celălalt vecin al meu. Unde îmi băgasem deja picioarele acum un an, când un bou de paznic a vrut să-mi ia Nikonul de la gât. Că nu e voie să fac poze. Iar eu voiam doar să cumpăr pâine și țigări.

Dar sub imperiul nervilor recenți, din Carrefour, m-am dus iar în Mega. Că m-am mai dus, recunosc. Că așa-s eu, bou, îmi trece și mă duc. Și pentru că au murături vărsate, bune. Și zeama e bună. Rămâne un pic în caserola de murături, după ce le mănânci. Eu sunt disperat și după orice murături, și după zeama oricăror murături. Beau zeamă de la castraveți murați, de la gogonele, de la gogoșari umpluți cu varză roșie, de la ardei iuți, iar zeamă de varză o beau cu halba, la iahnia de fasole cu mămăligă...

Mă rog.... Mă șterg la gură și revin. Deci, mi-am luat murături. Din nou, deși eu nu mă duc în Mega. Și când a trecut o megaimagă pe lângă mine, mi-am adus aminte că eu nu merg acolo și i-am spus că ar trebui să vândă și zeama de la murături, nu doar murăturile. Practic, îmi căutam motiv de ceartă...

Și ce face femeia, nene.... Să mor cu ea de gât, nu alta!

Îl pune pe un megaimag mai mic să-mi umple un bidon cu zeamă de murături și mi-l dă. Cadou. Cică să mai cer, dacă vreau, când mai vin, că nu-i nici o problemă... 

Auzi, nici o problemă! În MegaImage! Auzi, când mai vin!!!

Nervos-nervos, dar am ajuns acasă și am mâncat murăturile, am băut zeama... Bună maxim, exact ca murăturile. Le-am pus ardei d-ăla mic, rotund, mi-au pocnit toate simțurile de bun ce-a fost...

Azi am constatat că nu mai am murături. Nici zeamă de murături. Să-mi bag pula, mâine iar nu mă duc în Mega.... 

p u b l i c i t a t e

Imi plac la maxim merele alea galbene, mici. Avea var-miu, la tara, in niste meri pitici, in curte, si n-o sa uit niciodata rasfatul de atunci. Asa ca atunci cand am regasit merele astea in oferta Mega Image, cel mai apropiat magazin din cartier, am fost placut surprins si am inceput sa mi le cumpar periodic. 

Pe urma, merele astea mici si galbene au aparut si la Carrefour Market-ul din zona. Asa ca n-as putea sa spun, exact, de unde le-am cumparat, in septembrie 2013. Sigur este ca am merele din una dintre astea doua locatii. Spre rusinea mea, nu ma duc niciodata la piata. Amestecul ala de tigani care n-au cultivat nimic, niciodata, si de tarani care au muncit de-au rupt, dar nu se lasa pana nu te fura la cantar - nu mi-a placut niciodata. 

Stiu ca am cumparat mere in septembrie 2013 pentru ca am niste poze, postate pe un grup de fotografie de pe Facebook. Am fost intr-o sambata, la un workshop de fotografie, pe bulevard. In dimineata aia, cumparasem din Obor o masinuta de jucarie. Am fotografiat masinuta in trafic, printre masinile de pe Bulevard. Iar ajuns acasa, am scos un mar din frigider si am decupat, in el, cu cuter-ul un garaj pentru masinuta. Am facut din nou fotografii.

Toate pozele sunt si acum pe grup, datate septembrie 2013. Le-am gasit cautand altceva, si m-am amuzat foarte tare. Pe urma mi-am adus aminte ca ar trebui sa mai am marul transformat in garaj pentru un Mini Cooper de jucarie. Si l-am gasit, pe un raft. S-a micsorat, s-a zbarcit, dar exista.

Gata, asta e povestea. Am un mar care a rezistat, taiat, fara sa mucegaiasca sau sa putrezeasca, mai bine de un an de zile. Se vede in poza, avand ca fundal pozele de anul trecut. Ce contine de s-a comportat atat de nenatural, numai producatorii lui stiu. Si, probabil, achizitorii din Carrefour si Mega Image. Stiti ca genul asta de companii se cacă pe ele că au niște proceduri exigente de evaluare si testare a mărfii, pentru a nu pune in pericol sănătatea publica.... Au pe dracu'....

Stiu, o sa va aduceti aminte ca ati vazut asta pe la tara, pe la bunici. Va aduceti aminte prost. Si bunica tinea mere in pod, peste iarna, dar nu rezistau mai mult de 6 luni, si numai daca nu erau atinse de alte mere. Daca le zgariai, loveai, taiau, se stricau in 3 zile. Ori, marul meu de la Mega Image sau Carrefour a devenit obiect decorativ fara sa controlez vreun fel mediul in care a fost tinut si dupa ce a fost facut harcea-parcea cu un cuter. 

Si faza e ca nu-mi mai vine sa cumpar merele astea, intelegeti? Cred ca o sa ma duc la piata....

UPDATE octombrie 2015: Am scris textul in septembrie 2014. Iar marul rezista. Uite-l!

Discutam despre mere pe www.facebook.com/bogdanstoica.ro?