Despre audienta tv nu mai sunt multe lucruri de spus, daca nu cumva esti oligofren. Piramida nevoilor personale este reflectata perfect de clasamentul televiziunilor din Romania. Ne intereseaza sexul, violenta, barfa si ofertele. Cand formam un public, suntem mai rai si mai prosti decat atunci cand ne afirmam, fiecare, dorintele si preferintele. E normal: un diamant montat pe un inel si asezat pe o bucata de catifea va arata intotdeauna mai bine decat un kilogram de bijuterii scumpe, intr-o punga transparenta.

Ma uit la dezbaterea pe tema mortii lui Sergiu Nicolaescu si sesizez doua trenduri: cel in care unii se dau niste buni cunoscatori ai cinematografiei si niste oameni cu O mare, care simt suferinta semenilor lor. De fapt, sunt cei care nu au ficatul necesar sa-si puna, ca jurnalisti, intrebari absolut legitime despre viata si moartea actorului (ii spun asa pentru ca mie, ca regizor, Sergiu Nicolaescu chiar nu-mi spune mare lucru). 

De cealalta parte, avem jurnalistii profesionisti, care si-au lasat emotiile deoparte si au intrat cu bocancii (da, asa e procedura), in eveniment si transmit tot ce gasesc de acolo. Nu e vina lor ca baiatul asta afacut sex cu mai multe femei, care au nascut copii. Nici ca a furat muzica celor de la Phoenix. Nici ca a fost misterios de apropiat de Ion Iliescu si ca a ingropat lucruri relevante despre teroristii din 1989. Nici ca sotia lui Nicolaescu este o ciudata, pe care oamenii obisnuiti au huiduit-o. Jurnalistii lucreaza cu materialul clientului. Ce era sa transmita RTV? Decenta? Dragoste? Sensibilitate? De unde, daca nu le-au gasit la "fata locului?

Culmea e ca cei care critica RTV pentru "ïntruziuni in viata privata" vor si ei o bucatica din audienta generata de Sergiu Nicolaescu. Daca n-ar fi vrut-o, ar fi facut-o cu alt subiect tare. Dar ei vorbesc tot despre actor, criticandu-i pe cei care au aflat lucruri interesante despre acesta. Ati prins ironia? Cand nu vrei ciorba, o refuzi si pleci. Nu ramai la masa s-o critici!

Haios e ca si in lumea civilizata e la fel, cu o nuanta: acolo, mass-media s-au specializat. N-ai sa vezi nimic nou despre Kim Kardashian pe alt canal tv decat pe E!. N-ai sa afli despre vreun conflict armat din Orientul Mijlociu decat de pe CNN. Nisate pe anumite zone de interes public, posturile tv americane fac audiente rezonabile oricand. La noi, razboiul pe rating e dus primitiv, cu ghioaga, de niste posturi care se incapataneaza sa ramana generaliste. 

Nu mai merge, copii. Segmentati audienta. Daca era condus de un tip curajos, directorul Pro Cinema trebuia sa dea tonul in cadrul evenimentului de presa numit "moartea lui Sergiu Nicolaescu". Pentru ca acolo ar trebuie sa fie, macar teoretic, cei mai buni oameni din domeniul in care a excelat actorul. Balbele, intruziunile, si mocofaniile au aparut pe sticla tocmai pentru ca jurnalistii, nefiind cunoscatori ai lumii in care a trait Sergiu Nicolaescu, nu le-au identificat corect si le-au difuzat intr-un fel care aduce audienta. 

Asta ar fi concluzia: Sergiu Nicolaescu nu este tratat incorect de presa. Este tratat in modul normal pentru stadiul de dezvoltare al presei, din acest moment.