Mediastandard.ro a descoperit ca ICI Bucuresti, detinatorul legal de domenii de tip .ro, nu permite cumpararea domeniului muiePSD.ro. Motivele pareau logice: denumirea contine cuvinte obscene.

Ar fi fost o decizie normala, daca era unitara. Dar nu e. Este blocat, pentru cumparare, doar domeniul muiePSD.ro. Poti cumpara, fara probleme, domeniile muiePNL.ro si muieUSR.ro. Pai ce-i asta, nene? 

De treizeci de ani ne chinuim sa transmitem, lumii, ca nu suntem o tara primitiva, unde cine detine cel mai mare partid poate taia si spanzura cum are chef. Ne certam cu oficialii europeni si NATO de fiecare data cand ei ne acuza ca suntem un soi de dictatura perversa, machiata intr-o democratie functionala. "Avem legi si reguli, lucrurile despre care vorbiti sunt doar coincidente scoase din context", se apara ai nostri, mereu. Aia zic ca mint, noi zicem ca nu. Dar, uite, ca e cum zic aia, nu cum zicem noi.

Spre deosebire de mediastandard.ro, eu nu doar am testat inconsecventa politica pro_PSD a Institutului Național de Cercetare–Dezvoltare în Informatică. Eu chiar am cumparat domeniile muiePNL.ro si muieUSR.ro. Am facut plata, mi-a fost confirmata, de maine le pot folosi cum vreau. Uite:

N-am s-o fac, insa. Le-am cumparat doar ca sa duc demonstratia mediastandard.ro pana la capat, dar si ca sa pot sa scriu urmatorul pasaj:

"Draga USR, draga PNL, ce consultantii pulii de imagine aveti, ma? Credeam ca atunci cand s-a viralizat povestea cu muiePSD o sa vi se para logic sa va securizati, prin cumparare, domeniile muiePNL si muieUSR, sa nu le cumpere dracului vreun pesedist si sa faca site-uri cu Orban mangaindu-si cainele intr-o pozitie nefireasca si cu Nicusor Dan facand bilute cu mucii din nas cum face un olar farfurii din lut. Cum sa nu va ganditi la ceva atat de simplu?"

Sa nu uit: era liber si domeniul muieUDMR.ro, dar n-am chef sa fiu acuzat de antimaghiarism. Tot liber era si muieCIOLOS.ro, dar eu nu-mi cheltuiesc banii pe prostii. Nu mai sunt libere, la cumparat, muieALDE.ro si muieIohannis.ro. Cineva s-a gandit deja la asta. :)))

Acum astept cu nerabdare ca ICI Bucuresti sa comunica ziua, ora si secunda cand va fi scos la vanzare domeniul muiePSD.ro. Asa e normal. Daca cineva vrea sa mai credem ca nu s-au politizat institutiile ca in Rusia, ca nu traim intr-un avatar democratic fals, e musai ca acest lucru sa se intample. Pana atunci, am decis sa cumpar multamuiePSD.ro. Sa fie acolo, langa celelalte... :)))

************

Ieri a comentat un dobitoc că nu mă poate citi de greață că la fiecare final de text de pe acest blog pun linkuri spre cărțile mele. Probabil dacă aș fi pus niște bannere spre "donează pentru USR", "semnează pentru Vlad Voiculescu", sau "cumpără-i o sticlă de vin lui Ludovic Orban" era în regulă. Marș, mă! :)))

Eram într-un loc, la o discuție. Pe ușă tot intrau și ieșeau oameni. Și un câine. Cartea lui Marian Godină, polițistul amuzant, pe masă. Vine vorba de carte și aud întrebarea "Cum ți se pare?"

Paranteza 1 - Mă uit acum în urmă și realizez ce ușor era să zic o banalitate și să scap, băga-mi-aș picioarele în gura mea!

Nu citisem cartea. Știu cine e Marian Godină de la știri. Când a devenit un star pe net nu l-am citit, convins că e o cioacă de PR a Ministerului de Interne. Serios, eu am crezut că omul ăsta nu există de fapt. Doar evenimentele din ultima perioadă, inclusiv eject-ul pe care i l-a aplicat poliția, m-au convins că este vorba despre un om în carne și oase. 

Paranteza 2 - Lui Godină nu i-am citit nici pe facebook decât vreo două story-uri. Și nu e genul meu. Prea vesel, cumva, tot timpul. Și am fost convins că se autocenzurează, pentru că lipsesc story-urile din trafic pe care le știu eu, cu primari, senatori, deputați beți morți și cu interlopi care spun "mă piș pe tine de gabor prost, că n-ai ce să-mi faci decât să-mi dai o amendă, iar bani am". Acum realizez ca nu avea cum sa scrie asa ceva, cat purta uniforma. Și nu e vina omului că nu-l citesc eu, pentru că mie îmi plac foarte puțini scriitori contemporani. 

Am lălăit-o, cât să apuc să deschid cartea și să-mi arunc ochii prin ea. Și-am deschis gura, zicând ceva de genul: "Cartea nu e rea, dar omul ăsta nu vorbește așa, cu "eram nedumerit" și cu "un om inteligent poate greşi". Godină e doar un politist, trăit între polițiști și milițieni, cu vocabularul aferent unui asemenea mediu". Bine, am zis mai nasol de ce rezum eu aici...

Paranteza 3. Oricât ar părea de stupid, cred că am vrut să-l apăr pe polițist, nu să-l îngrop în critici sau să-mi bat joc de cartea lui. Eu sunt mare fan al scrierilor autentice, fruste. Păstrez de vreo zece ani un bilet scris de un recuperator, care i-a buchisit unui datornic mesajul "dacă numi dai banii îți dou foc lo moșină (amasio)". Frate, pentru mine asta este poezie pură....

Interlocutorul meu nu m-a contrazis, cât am distrus eu munca polițistului și editorilor, deopotrivă. M-a privit un pic și s-a întors spre tipul din stânga:

- Tu ce zici, Marian?

Da, frate.... Tipul din stânga mea era Marian Godină. Era de vreo jumătate de oră în cameră, aveam poza lui pe coperta cărții de pe masă și tot nu l-am recunoscut....

Paranteza 4. Cum sunt alții "cardiaci cu inima", eu sunt oligofren cu ochii. Adică n-am memorie vizuală. Uit figuri, confund oameni grav... Trec senin pe lângă oameni cu care am lucrat luni la rând și abordez vesel și voios diverși necunoscuți. Cel mai mișto e când se schimbă la față tipul căruia mă adresez cordial. Am învățat, din experiență, că ăluia îi știu figura pentru că i-am futut direcția sau i-am distrus cariera, când eram ziarist. 

Marian Godină nu m-a înjurat. Nu mi-a rupt capul. Nu mi-a zis nici macar "da' cine pula mea esti, băi gălbejitule, de te iei de mine aiurea?". Pregătirea din MAI și-a spus cuvântul așa că s-a abținut. Noroc că (norocul meu, evident) i-a sunat telefonul și a ieșit din cameră. La finalul discuției, m-am dus eu cu cartea, în camera cealaltă, să-i cer un autograf și să-i spun că-mi pare rău că sunt oligofren cu ochii și cu limbarița. Și că îmi plac foarte tare oamenii care se reinventează, mai ales cei nerăsfățați de soartă, ca el. Dar încă vorbea la telefon și mi-a dat autograful așa, în viteză. Ne-am salutat mut și-am plecat. M-am simțit cam nasol, recunosc, dar răul era făcut.

Și mi-am propus să-l împac pe Marian, aici, pe blog. Sau să-l ajut. Cât s-o putea...

Așa că vă rog să vă duceți, miercuri, 24 februarie 2016, începând cu ora 18.00, la întâlnirea cu Marian Godină. din Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din București. Intrarea este liberă și accesul în sală se face începând cu ora 17.30. Care ajungi pe lângă Marian, te rog spune-i că sunt de acord să scrie "muie lu' bogdan stoica" pe cărțile cu autograf pe care le va semna. Cum am scris eu pe coperta din imagine. O merit, clar. Omul n-are deloc o viață frumoasă din cauza foștilor colegi, și-și merită cu prisosință atât banii pe care-i va câștiga din carte, cât și respectul general. Pe al meu îl are. Iar dacă miercuri ai treabă și n-ai cum să ajungi la lansare, dar vrei să-l citești pe Marian Godină, te anunț că poți să-i cumperi cartea "Flash-uri din sens opus" (Curtea Veche Publishing), de aici. 

În final: Marianeeee! Băi Mariane, n-am nimic cu tine, jur. Scuze. Pula mea, am greșit! Chiar tu ai scris în carte că și un om inteligent poate greși. Darămite unul oligofren cu ochii...

...................

UPDATE octombrie 2016: cartea lui Marian Godină este, din ce știu eu, cea mai vândută carte din România, în acest an. Felicitări, Marian. Când ne-om vedea, vin cu a mea, să-mi scrii MUIE pe ea. Că merit!