Ma uitam la el ca la pizda aia misto, creata si blonda, de iarna trecuta, care intrase in local incercand sa-si scoata paltonul din mers si s-a intins de i-a pocnit un nasture la camasa, lasand sa se vada niste sani de toata frumusetea. Nu ma intelegeti gresit, n-as fi futut pinguinul, ca pe tipa cu carlionti. Dar am avut aceeasi senzatie de atemporalitate, de surzenie, de imersie in alt spatiu fizic. Saracia aia de sarma si leduri ma hipnotizase complet. Iar cand mi-am revenit, m-am trezit ca am o intrebare infipta in creier:

"ce pula mea caută pinguinu' in centrul Ploiestiului?"

In mod evident (adica nici macar nu ma obosesc sa caut pe google), folclorul si traditiile romanesti de Craciun nu includ nici un pinguin. Sunt sigur. Asa ca am cautat pinguin si craciun, in toate limbile pe care le stiu. Si-am gasit canci. Doar m-am ales cu o noua intrebare:

"ce pula mea semnifica pinguinu' de Craciun?"

Pai, a ramas un singur raspuns posibil: Pinguinul face bani.

Cine stie ce firma din China o fi livrat doua mii de pinguini luminosi pentru cine stie ce festival din Groelanda, dupa care groelandezii i-au pus pe net, iar vreun roman cu firma in domeniu i-a importat, ca sunt mari, iar pretul e bun. La fel de probabil, o alta firma, cea care a luat contractul ala mare si inutil de la Primaria Ploiesti, pentru decorarea orasului de Sarbatori, a luat si pinguini ca sa poata oferta mai multe figurine luminoase decat concurenta fara sa cheltuiasca mult (pun pariu ca un spiridus, un ren sau un Mos Craciun, la aceleasi dimensiuni, sunt mai scumpi, pentru ca sunt mai cautati). A urmat cretinul de la Primaria Ploiesti, care a semnat "lista cu figurine luminoase ce va fi amplasata ... etc", fara sa-si bata capul ca pinguinul, in mortii mamii lui de pinguin, nu are nici o treaba cu Craciunul.

Acum, pinguinul ala odios este doar simbolul contractelor prin care Primaria Ploiesti sparge aiurea un sfert de milion de euro, de Craciunul asta. Cu banii astia, primaria putea salva un simbol al orasului sau reamenaja toate wc-urile din mizeria aia de spital. Multiplicati suma cu numarul de orase resedinte de judet, mai adaugati Bucurestiul cu suta la suta si ajungeti la 20 de milioane de euro, bani cu care ne cumparam Cumintenia Pamantului si ii faceam un muzeu pe cinste lui Brancusi. Sau construiam 40 de scoli. Sau deschideam 80 de gradinite noi. Sau 150 de adaposturi de caini. Sau 300 de locuri de joaca. Pot sa o tin asa la infinit, sa stiti.

Acum ma uit la pinguin si ma buseste rasul. Stiu sigur ca daca eram cel din Primaria Ploiesti responsabil cu iluminatul festiv nu puneam pinguinul acolo, sa-l vada tot orasul si sa se prinda ca am semnat si umflat aiurea contractul ala. L-as fi ascuns undeva, langa niste tufe din apropierea unui loc de joaca. Bugetarul nostru merge insa pe alta logica. Stie ca pe romanul de rand il doare'n pula de banii publici, atata timp cat i se asigura muzica necesara sa execute dansul pinguinului. Ca noi, ca oameni, in filmul ala suntem: zero simt civic, suta la suta chef de petrecareala. Probabil ca daca s-ar anunta cutremurul ala mare, 99% dintre noi ne-am pune pe petrecere, nu pe cautat solutii de salvare...

Vrei lecturi ceva mai vesele?