Dacă ai ghinionul să te prindă un cutremur mare în Metro, Selgros, Auchan, Dedeman, Hornbach, Leroy Merlin sau BricoDepot (adica acele magazine unde raftul este inalt, iar in partea de sus sunt paleti cu marfuri), sunt șanse mari să mori strivit de marfa care o să zboare, cu tot cu paleți, de pe rafturile de sus. Vorbim despre mii, poate zeci de mii de victime, câți romani intră zilnic în cele aproape 150 de magazine de mai sus. Asta pentru că România refuză să reglementeze riscul la cutremur, așa cum a făcut cu riscul la incendiu după #colectiv, deși există soluțiile tehnice de a transforma magazinele de tip cash-and-carry în locuri foarte sigure. Lipsește, însă, voința politică.

Două ore am stat de vorba cu cineva care chiar se pricepe la asta și am înțeles următorul lucru: că, în caz de cutremur mare, cum a fost cel de noaptea trecută, există câteva locuri extrem de riscante, unde pot avea loc adevărate carnagii. Locuri în care mergem cu toții, destul de des, fără să fim avertizați cu "atenție, acest loc este o capcană mortală în caz de cutremur". Duminică, după faimosul cutremur care ne-a speriat pe toți sâmbătă noaptea, am stat de vorba cu Mircea Ionică, fondatorul companiei Baibia, care se ocupă cu soluții de depozitare. Din 2016, când a devenit conștient cât de precară e siguranța într-un depozit sau într-un magazin cash-and-carry în momentul unui cutremur, Mircea a încercat să implementeze în România o invenție absolut uimitoare a unei companii americane, care face ca marfa depozitată pe rafturi să nu mai zboare în capul angajaților sau cumpărătorilor in timpul unui cutremur. Din păcate, pentru că statul român ignoră subiectul, nu a vândut nici măcar un dispozitiv. 

"In 2015, eram în discuții cu o firmă care construia un depozit de materiale inflamabile și toxice. Au cerut o evaluare independentă a unui specialist, care să garanteze că rafturile noastre le garantau siguranța unor substanțe la un cutremur cu magnitudinea de 8 grade. Expertiza a sunat sec: cu rafturile vizate este exclus ca produsele alea să nu se verse. Atunci m-am apucat să caut o soluție, pe care am găsit-o în Statele Unite. Era, însă, ceva mai scumpă. Proprietarii depozitului nu au dorit însă să cheltuiască mai mult cu 50% decât convenisem inițial și au preferat să plătească o expertiză cum doreau, în Turcia. Eu m-am retras. Tot din Turcia au venit și rafturile, muuult mai proaste decât ale mele. Acum, depozitul ăla a devenit un adevărat risc de mediu în cazul unui cutremur, cu toate substantele alea care vor zbura in toate partile, iar pagubele vor fi plătite de asigurătorul depozitului, care și-a calculat riscul, fara sa stie, în funcție de o expertiză fundamentata superficial". 

Mircea este singurul care vinde în România, prin Baibia Kind, una din cele doua soluții antiseismice de raft disponibile în lume. Cum n-a vândut nici o cutie, iar cealalta solutie nu are un reprezentant in Romania, rezultă că nici o firma din România, din cele care dețin depozite cu paleți puși pe rafturi, nu are, în acest moment, o soluție antiseismică. Nici una. Asta deși România este o țară cu risc seismic ridicat.

Cum am ajuns aici? Din trei motive:

• Nu există o legislație europeană unitară în ceea ce privește riscul la cutremure, pentru că multe țări din UE nu au deloc risc de cutremur. În Germania, de exemplu, poți construi legal o casă care să reziste la cutremure de doar 3 grade pe scara Richer. Nu se compară cu 8 grade, cum are România riscul de cutremur. Sunt nemții niște fraieri? Nu. Dacă asta spune geologia despre structura solului de la ei, iar România ii primește aici cu soluțiile lor, de ce ar cheltui aiurea banii?
• Mai toate firmele care au depozite logistice și magazine cash-and-carry în România vin din țări unde riscul la cutremur nu este reglementat tehnic ca la noi. Franța, Germania și Austria, de exemplu, în lipsa unui istoric cu cutremure mari, nu au legislație tehnică severa, deci Metro, Selgros și Leroy Merlin, venind din aceste țări, nu iau cutremurele mari în calcul atunci când isi proiectează si procură rafturile. Și nu trebuie blamați pentru asta. Din nou, fac asta pentru că li se permite, nu pentru că sunt niște firme rele.
• România nu s-a confruntat recent cu nici o nenorocire umanitară generată de vreun cutremur, iar istoria ne arată că noi doar așa ne preocupăm de un cadru legal bun. N-am avut o legislație în ceea ce privește câinii comunitari până când un băiețel a fost mâncat de viu, de câini, în București. N-am avut o politică de evaluare pe bune a reeeducarii în închisori până când prea multi analfabeți au scăpat de pușcărie scriiind cărți pe care nu le-a văzut nimeni. Nu am avut o legislație anti-incendiu serioasă până când a avut loc tragedia de la Colectiv. E cumva logic să fim brambura în domeniul riscului seismic, nu?

Deși ar trebui să nu fim. În 2014, un colectiv de specialiști a strâns toate normele tehnice posibile și imposibile si a scris Indicativul GP 128, care a devenit litera de lege prin Ordinul 393, semnat în 2015 de ministrul Dezvoltării. GP (Ghid de Proiectare) 128 spune clar că, în vederea preîntâmpinării situațiilor de risc în caz de cutremur, dacă nu ai vreo formă de protecție seismică a rafturilor (si tocmai v-am explicat ca nici o firma nu are), trebuie să ranforsezi fiecare raft până-ti sar capacele, platind cu sută la sută mai mult decât pe un raft normal.

Din 2015 până în prezent, nimeni n-a pus în aplicare Ordinul. Știu, pare un nonsens, dar suntem în situația în care statul român obligă firmele să construiască magazine si depozite sigure, dar nu le obligă să le utileze cu rafturi sigure. Ca să construiești un gard de doi metri înălțime ai nevoie de o droaie de autorizații, dar ca să construiești un raft de cinci metri, plin de cutii mari și grele, care pot ucide mii de oameni, nu-ti trebuie nici un act. Logic, firmele au continuat să utileze depozitele și magazinele cu rafturi nesigure în caz de seism. Rețeaua spațiilor de acest fel, în care circulă zilnic oameni nevinovați care nu știu la ce risc se expun, aproape că s-a dublat din 2015 pana azi. La fel și riscul. Dacă un cutremur de 6-7 grade ar avea loc mâine, pe la ora 14.00, în cele 150 de magazine de mai sus ar muri, lejer, câteva mii de oameni, iar pagubele ar sări de doua sute de milioane de euro. Adaugati si depozitele fabricilor, uzinelor, transportatorilor, pline de rafturi la fel de nesigure si de angajati, si veti vedea dimensiunea apocaliptica a catastrofei.

Și aici mă întorc la Mircea și la dispozitivul adus de firma lui, din Statele Unite. Costă cam 500 de dolari bucata. Pentru un magazin de tip Metro, investiția totala ar crește cu 500.000 de euro. O nimica toată, dacă pui suma lângă pagubele materiale care se pot produce când îți cade toată marfa de pe toate rafturile, în tot magazinul, iar o parte din cutii omoară câteva zeci/sute de angajați și clienți, deopotrivă. Testele făcute de inventatorii dispozitivului sunt elocvente.

Cu un dispozitiv costisitor care poate replica orice cutremur inregistrat pe Pămant, americanii au testat un raft fără protectie la seism. Dupa primele 20 de secunde, marfa incepe să cadă de pe raft. In alte zece secunde, toate marfurile depozitate nu mai valorau nici cinci dolari si oricine a fost in zona raftului ar fi fost strivit si omorat sub tonele de marfă. Vezi in poza de mai jos cum a decurs testul:

Acelasi simulator, acelasi cutremur, cu testarea aceluiasi tip de raft echipat, insa, cu dispozitivul antiseismic adus in Romania de Baibia. Marfa se misca pe rafturi, dar nu pica. Daca era un cutremur real, intr-un magazin real, nu murea nimeni, iar pagubele ar fi fost minore. Vezi in poza de mai jos cum a decurs testul:

Inventie a savantilor de la Universitatea Buffalo, dispozitivul Ridg-U-Rack, se monteaza pe fiecare picior al unui raft si ii permite acestuia miscari laterale controlate, anuland astfel, riscul de leganare si de cadere al marfurilor amplasate in partea de sus a raftului. Nu e vreo mare smecherie: in lume se construiesc deja cladiri pe role, sau zgarie-nori cu penduluri de echilibrare. Americanii de la Ridg-U-Rack au doar meritul ca s-au concentrat pe miscarile rafturilor si ca au brevetat si produs dispozitivul. In California, de exemplu, zona cu risc seismic ridicat, mai toate magazinele mari au rafturile dotate cu dispozitivul Ridg-U-Rack. Nici acolo nu s-au dat in vant antreprenorii sa-si cheltuiasca banii pe ele, dar asiguratorii le-au impus: "nu-ti mai asigur marfa din magazin pentru cutremure daca nu-mi demonstrezi ca ai luat toate masurile pe care puteai sa le iei".

Și aici ajungem la o alta chestiune serioasă: asiguratorii români nu fac presiuni pe statul român să pună în aplicare Ordinul 393, desi, dupa Colectiv, cand a fost vorba despre incendii, au devenit foarte exigenti (nu mai poti asigura un hotel sau un restaurant daca nu ai cate stingatoare, sprinklere, pompe etc trebuie). Asiguratorii nu par să știe nici că acum își pot reduce riscul de despăgubire cu unii clienți, care în caz de cutremur mare, ii va face vor achite sume exorbitante companiilor, drept daune pentru distrugeri, accidentări și decese. Iar riscul unui cutremur mare este real. Dacă v-ați uitat pe știri, ați aflat deja că mai toți specialiștii spun că un cutremur mare se poate produce oricând.

"Nu este vorba doar despre mine și despre afacerea mea. Firmele își pot cumpăra rafturi ranforsate conform normelor din Ordinul 393 de unde vor, sau le pot ranforsa pe cele deținute cu ce firme vor, nu e obligatoriu să cumpere dispozitivul ăsta de la mine. Vreau doar ca lumea să știe că, noi, cei din industria asta, livrăm ce dorește clientul. Dacă clientul imi cere rafturi obisnuite, eu i le dau, pentru că dacă nu i le dau eu le ia de la altul si eu inchid firma. Pe mine mă șochează doar că se știe de riscul la seism și nu se face nimic. Ba, mai mult, tot crește consumul de rafturi nesigure. Au apărut și alte magazine, mai mici, care folosesc rafturi înalte, fără să întrebe nimeni pe nimeni de unde au cumpărat ruginiturile alea, dacă s-a testat rezistența la torsiune, dacă și-au avertizat clienții că sunt în zona unei structuri nesigure și periculoase. Nu e nevoie să pice pe tine un palet întreg de marfă: un sac de 3 kg de adeziv de faianță îți poate rupe spatele sau zdrobi capul. Mi-e teamă că ne apropiem de o situație periculoasă și cred că cineva trebuie să vorbească despre asta. Să nu ajungem ca la #colectiv, unde au fost blamați întâi producătorii de burete fonoabsorbant, ap[oi montatorii, apoi patronii, și abia apoi s-a constatat că tragedia a avut loc pentru ca statul nu a impus respectarea legii", mai spune Mircea.

Problema rafturilor periculoase este mai serioasă decât pare. În România sunt peste o mie de magazine cu rafturi inalte în care mergem cu toții, la cumpărături. În fiecare moment, din timpul zilei, în aceste locuri se află probabil un milion de români, care se află într-un pericol evident din cauza rafturilor, în cazul unui cutremur. Ocazional, devenim conștienți de asta:

• Craiova: un raft s-a prăbușit în capul unei cliente LIDL 
• Suceava: Doua femei au ajuns la spital dupa ce peste ele s-au prabusit cutii cu borcane de pe un raft
• BOTOSANI: Raft căzut peste un copil într-un magazin din oras
• Bucuresti: Cateva zeci de mii de euro va plati METRO unui client caruia i-a cazut un bidon in cap
• PITESTI: O femeie a murit intr-un centru comercial dupa ce un raft de sticla a cazut peste ea
• Craiova: Un bărbat a murit la cumpărături, strivit de un container cazut de pe raftul Selgros
• DUMBRAVENI: O femeie a ajuns la spital dupa ce mai multe rafturi dintr-un magazin au cazut peste ea

Ai citit titlurile astea? Bun. Acum gândește-te ce se poate întâmpla în cazul unui cutremur mare petrecut în timpul zilei. Cam cum o să fie când spre clientii dintr-un magazin o să coboare, cu viteză, de pe rafturi, mii de tone de corpuri dure. Cât e de posibil să vezi si un raft căzând peste alt raft si acesta peste altul, creând un efect de domino ucigas și un haos din care n-o să mai ai cum să ieși. Acum gândește-te cam câți alți oameni erau într-un magazin d-asta, când ai fost tu ultima oară. Mai degraba cateva sute decat doi-trei, nu? Multiplica ce-ai vazut cu o mie de magazine ...

Înțelegi acum, sper, de ce e important ca Inspecția in Constructii să treacă la aplicarea Ordinului 393? Ca asigurătorii să treacă la impunerea reducerii riscului la seisme al rafturilor din magazine și depozite? Ca antreprenorii să cheltuiască acum mai mult, decât să cheltuiască tot in viitor, încercând să cumpere durerea unor sute de mii de oameni rămași fara rude. O astfel de mobilizare stat-firme s-a mai petrecut o dată, după Colectiv, iar aceasta a rămas singura mare tragedie moderna provocată de un incendiu tocmai pentru ca statul a luat incendiile in serios. Dupa cutremurul de sambata noapte, e clar ca a sosit timpul sa evitam o tragedie cu mult mai mare ce se poate provoca din cauza unor rafturi nesigure, da?

Am scris despre dispozitivul-minune adus in Romania de firma lui Mircea pentru ca Mircea este singurul om din domeniul asta pe care il cunosc. Daca vreo alta firma vinde, in Romania, solutii similare, sa-mi scrie.