Mai sunt 24 de ore. Pregătește-te, o să fie de-a dreptul hardcore..

Rămâneți calmi, e timp destul. Băgați niște tracțiuni, agățați de paltonul vecinului de troleu. Găsiți o babă mai nevolnică și exersați pe ea calcatul în picioare. Cumpărați-vă 5-6 bidoane de apă plată ieftină și aruncați la țintă în față, în lateral și pe după talie. Rememorați câteva înjurături tari, care rimează, cică astea au cel mai puternic impact. Culcați-vă devreme, nu înainte de vă pregăti cele mai proaste haine, pentru că oricum se vor rupe.

De ce toate astea?

Păi mâine e Boboteaza, care vine din grecescul "băbătălia", și înseamnă "olimpiada națională de obținut apă sființită înaintea tuturor'. Cea mai mare bătaie organizată vreodată în lume. Cică și show-ul Survivor e inspirat după fapte reale, petrecute de Bobotează la Vaslui, în 1970....

Pula mea, dacă n-am fi atât de buni creștini măcar o dată pe an, n-am apărea niciodată pe Reuters! Așa că nu faceți țara de râs, da?

#săneluămapaînapoi #puiemătacareteacrescutatâtdeprost

publicitate

Citeşte mai departe ...

JCI? Nu.

Poate n-am înțeles eu despre ce este vorba, dar regret foarte tare că m-am dus la întâlnirea JCI de la Ploiești. Asta desi imi plac maxim intalnirile de tipul asta, de obicei vorbitorii chiar au ceva de comunicat. Sambata, insa, n-am avut noroc. Era o vreme superbă, iar eu am stat, între alți o mână de oameni, să ascult niște speech-uri care nu m-au îmbogățit cu nimic. N-am nimic cu speakerii, fiecare din ei și-a demonstrat deja valoarea, dar nu cred că "ești un lider dacă ai un singur om care te urmează", cum a spus speakerul nr. 1. Nu cred nici că Tudor Chirilă este "liderul noii generații", cum a spus, cu emoție în glas, speakerul nr. 2. Nu cred nici că "România este țara tuturor oportunităților", cum a spus speakerul nr, 3, prietenul meu Decebal. Nu mă bucur că am pierdut speech-urile 4 și 5 - poate acolo era esența - și mă oftic că l-am pierdut pe Dona, de la TNR,  cu care discutasem un pic, la o țigară, până să plec la treburile mele.

Nu mi-a plăcut nici povestea evenimentului. S-au strâns bani pentru Crăciunul celor fără casă. Ok, asta sună binișor. Dar de ce trebuia să ne pierdem 3-4 ore pentru o colectă? De ce s-a mediatizat atât de prost evenimentul, de-au venit doar trei'jde de persoane? Cui a folosit cheltuiala cu chiria sălii, sonorizarea, mape, pixuri, foi de hârtie și rollup-uri? Cui a folosit că niște oameni deștepți s-au cărat la Ploiești să spună chestii unui public care încape într-un microbuz? Nu cumva dacă stăteam toți acasă erau mai mulți bani pentru houmleși?

Și, dacă mă gândesc bine, nici JCI nu mi se pare vreo șmecherie. O fi la București, o fi în alte părți, o fi pe afară... La Ploiești, însă, am sesizat sambata faimoasa atitudine falimentară, specifică cvasi-tuturor ong-urilor: stabilim un obiectiv și gestionăm prost atingerea lui, dar organizăm un heapăning la care spunem niște platitudini superbe și facem ca povestea să arate bine în online. Apropo, asta chiar mă disperă: cum să postezi, nene, 60 de fotografii de la un eveniment cu trei'jde persoane?! Ne-ai luat pe fiecare față/spate/profil, ca pe niște telefoane de urcat pe olx? 

Până la momentul în care o să mă bag într-o grupare de-asta (da, recunosc, mă mănâncă-n cur), vă recomand un singur ONG din Ploiești. Unul cu proiecte făcute perfect, an de an, cu impact în oraș, cu oameni competenți și care n-o arde scump când strânge bani. ĂstaRestul sunt, vă asigur, pistoale cu apă. 

Închei invitându-vă să vă uitați la poza de mai sus. Eu sunt, în timpul evenimentului. Uitați-vă câta interesul pe mine...

Ești membru JCI? Nu te suspectez de rele intentii, ci doar de pierderea completa a focusului enunțat pe site-ul vostru. Îți recomand să te miști mai cu talent dacă vrei să fii lider și în afara JCI, să devii rapid antreprenor, indiferent dacă ești minor, fie și cu o listă de produse de vânzare pe olx,  și să înveți cât să devii profesionist măcar în organizarea de evenimente caritabile de succes. Mă poți injura aici.

Citeşte mai departe ...

Gata, m-am prins! Acum știu ce ne face speciali față de musulmani

Am vazut filmul ăla, cu turkmenii bucurându-se, în timp ce avionul rusesc se prăbușește, și am înțeles, în sfârșit, diferențele între religiile creștine și musulmane. Pentru că așa-ți dai seama de fibra unui popor: într-un moment în care adrenalina curge in valuri. Atunci ies din tine valorile de bază, cele care te definesc... 

Deci: avionul cădea, parașutele pluteau lin spre sol, iar turkmenii strigau "Dumnezeu e mare, Dumnezeu e mare".... 

Într-o situația similară, niște ortodocși de treabă de la nord de Dunăre ar fi strigat altceva. Ceva de genul:

- Cade, bă, băga-mi-aș pula!

- Trăiți-ar mă-ta, uite cum cade, în pula mea!

- Cazi, futu-ți morții mă-tii de rusnac jegos! Hai, bă, să-i dăm muie și să-i furăm telefonul!

- Să-mi bag pula, fratelo, am dat avionu' jos, ești nebun, în pula mea....

- Bravo pula ta, coa'e, i-ai dat-o de l-ai rupt!

- Praleo, ai lăsat rusoaica văduvă, cine-o mai fute și pe ea... Ia spune, băi, mergem să vedem unde a căzut avionul?

- E departe, în pula mea, mai bine stăm și bem o țuică.

- Nu, băăăă, mergem la sor-ta s-o futem!

- Sugi pula, dacă mai zici ceva de sor-mea pun trancanu' pe tine, muistu' pulii mele! Te-n gură să te fut.... eu am zis ceva de mă-ta aia chioară de la atâta pulă????

Altceva, nu? Pe bune, nu te simți mișto știind că ești ortodox, nu fraierii ăia de musulmani? 

#religiileemișto

Citeşte mai departe ...

Cum mi-am dat seama că trăiesc în Matrix?

Cum mi-am dat seama că trăiesc în Matrix? Am văzut la televizor două știri:

1. Sorin Oprescu e acasă, în arest la domiciliu, dar a fost obligat de instanță să poarte o brățară de localizare pe picior.

2. Poliția Română nu are un asemenea dispozitiv in dotare!!!

Acum mă las muuuult, mult de tot pe spate și dau din mâini, evitând gloanțele trase în Siria pe direcția Ploieștiului. Când mă duc la baie am să trec prin ușa închisă. Și mai încolo dau o fugă în Italia, să i-o pun Monicăi Belluci. Știu că mă vrea, sunt Cheaunu', eu știu tot...

Citeşte mai departe ...

Păstrează vechile tradiții românești - Ce să postezi pe Facebook de Crăciun

Știu că nu mai citiți nimic, știu că nu vă mai pasă de tradițiile românești, știu că faceți Crăciunul fără măcar o pereche de șosete românești în picioare. Și e mare păcat, pentru că românii au fost legați de Facebook foarte profund, din cele mai vechi timpuri. Am citit eu pe net!

Tracii, de exemplu, obișnuiau să pună pe Facebook, încă de la primele ore ale zilei, fotografii cu bradul. N-aveau camere foto performante, așa că cei mai amărâți puneau desene crestate în coajă de brad, pe care le scanau în centrele de copiere de pe lângă cetăți.

Dacii aveau chiar un regulament online, impuse de Burebista. Până se ridica soarele de două sulițe pe cer n-aveai voie să postezi pe Facebook decât fotografii cu copiii nu fuseseră cuminți și erau de vânzare. Apoi treceau Dunărea pe pod de gheață și-și dădeau check-in în Bulgaria, cu mesajul "vătătă futemtătă femeiletătă".

După formarea voievodatelor, obiceiurile s-au diversificat. Oamenii lui Menumorut obișnuiau să-și fotografieze soțiile îmbrăcate în rochii roșii, mulate, lângă brad, pe când în voievodatul lui Glad oamenii postau meme-uri cu "glad to meet you". Gelu oprea netul, de Crăciun, așa că supușii săi își programau postările, încă din Ajun.

Ulterior, în timpul Principatelor Române, românii au început să împrumute obiceiuri de Facebook de la alte națiuni. De la englezi a apărut obiceiul tăguirii prietenilor în poze cu globulețe încă de la ora șase dimineața, iar de la francezi - postatul de melodii de căcat, cam cum sunt ale lui Fuego.

În ungurime, unde internetul a fost mereu o chestie extrem de folosită tot timpul, se postau fotografii cu copacii tăiați și agățați în formă de brad pe fațada fabricilor de cherestea. 

În Vaslui, unde Crăciunul începe pe Facebook cu fotografii de la tăierea porcului, tradiția spune să postezi zilnic, până la Revelion, câte o imagine cu cineva pe care l-ai tăiat. 

La Biblioteca din Cluj se găsește și acum un ziar din 1890 în care se scrie despre obiceiul check-in-ului de tip "mâncând bunătăți de crăciun la ....".

La Sibiu, între cele două războaie mondiale, datina spunea să postezi pe Facebook de Crăciun cele mai bune acte false cu care ai cumpărat ilegal case în acel an.

După apariția telefoanelor cu cameră video, un obicei pe larg răspândit a devenit postarea de fișiere video cu pisica jucându-se cu globulețele din brad.

Revoluția a adus noi schimbări în cultura online românească. În 1990, de exemplu, era foarte cool să postezi că era mai bine înainte și să urci fotografii alb-negru, scanate, cu tine și cu Moș Gerilă, sau să-ți faci un selfie cu portocalele tale.

După cutremurul din 1992, a devenit o cutumă să nu mai postezi pe Facebook selfie-urile făcute în baie în Postul Crăciunului, acum se poartă pozele în lenjerie sau în costum de baie lângă brad.

După anul 2000, a devenit foarte cool să dai share câte unui link idiot, cu sfârșitul lumii.

Acum,segregarea societății este extrem de vizibilă în postările de Crăciun de pe Facebook. Fetele de club postează "uite ce mi-a adus moșul" la fotografii cu mașini scumpe, corporatiștii pun poze de la mare, spunând că urăsc și zăpada și faptul că nu mai ninge de Crăciun, hipsterii postează imagini cu șorici, pe când parlamentarii, mai practici, nu postează nimic despre faptul că și-au dat și/sau mărit pensiile speciale, băga-le-aș toți brazii din România în cururile alea de putori profitoare....

Facebook vă urează Sincere Sărbători de Iarnă!

Citeşte mai departe ...

Zece motive să nu-ți cheltuiești banii în Sinaia.

Sinaia? Mă duc cât de rar pot, pentru că, sincer, nu înțeleg la ce folosește orașul ăsta. În afara oamenilor care schiază sau se dau cu placa, și care pot sta și zece zile la Sinaia, pentru că în fiecare zi vor fi pe pârtie, nu văd de ce s-ar duce cineva acolo. Și știți de ce? Pentru că nu există zece motive să te duci la Sinaia. Nu există zece chestii diferite pe care le poți face și/sau vedea acolo și nu le poți face/vedea în orice alt oraș normal din România.

Dacă nu mă credeți, haide să simulăm împreună un sejur de zece zile. 

  • Ziua 1. Te cazezi, te plimbi un pic prin centru, admiri combinația aia incredibilă de marmură, crom și lemn, de negăsit în vreo altă stațiune montană din lume. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
  • Ziua 2. Te plimbi în natură. Poți alege orice traseu de o zi, te va duce fie spre o cârciumă, fie spre nimic. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
  • Ziua 3. Te duci la Peleș. Și la Pelișor. Nu-ți ia mai mult de două ore, dar presupun că ești un regalist convins, și pasionat de istorie pe deasupra. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
  • Ziua 4. Urci pe platou, cu telecabina. Te duci la Omu. Revii pe jos, apoi mergi la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
  • Ziua 5. Te duci la mănăstirea Sinaia. Toată ziua, să fie inteeeeens! Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
  • Ziua 6. Începi să regreți că ai ales Sinaia. Îți dai seama că puteai comprima într-un singur weekend și Peleșul, și mănăstirea, și traseul, și telecabina. Ești în pană de idei, așa că intri pe Google și cauți "atracții turistice Sinaia". Ia uite, Poiana Stânii! Te duci, apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
  • Ziua 7. Google din nou. 'Advanced search", de data asta. Uite, Muzeul de trenulețe Sinaia. Locul perfect să stai toată ziua (not!). De nervi, te duci la "suveniruri" și-ți cumperi niște chestii drăguțe, făcute în China. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.

Și gata. Orice altceva ți se spune că poți vedea/vizita la Sinaia nu e în Sinaia. Te-ai cazat și ți-ai cheltuit banii în stațiunea greșită. Ia-o spre Brașov, unde găsești un aqua park, niște tiroliene mișto prin copaci, cluburi de-ți crapă capul.... Sau, mai mișto, du-te la recepție, cere-le banii înapoi pe alea trei zile rămase și du-te în altă parte. 

Pentru că Sinaia nu este o stațiune turistică. Într-o stațiune ai ce face un sejur întreg, nu doar un weekend. Pot să mă duc și la Călan un weekend și să mă distrez, dar asta nu face din orașul ăla o stațiune. Iar Sinaia este .... În afară de mâncare și băutură, care se servesc în niște imobile care par desprinse din mapele unor copiii care n-au luat la Arhitectură, nu e nimic, nene! Iar mâncarea și băutura disponibile în Sinaia le găsești la tine acasă, dacă locuiești într-un oraș cu peste 100.000 de locuitori. La fel și distracțiile. Biliard? Bowling? Maaaamă, n-am mai văzut nicăieri așa ceva....

Adaugă modul în care ajungi la Sinaia. Ore în șir, de fiecare dată, de 20 de ani încoace, din cauza acelorași cauze cretine și din cauza acelorași politici publice stupide, care au pus căruța înaintea cailor și cheful de îmbogățire vânzând prosteală înaintea unei strategii turistice viabile. Patru-cinci ore în trafic, pentru o sută de kilometri? Pe bune, mă credeți idiot?

Fuck Sinaia. Când o să auziți că sunt în concediu pe acolo, să fiți siguri că-mi lipsește jumătate de cap și-mi curge din gură.

UPDATE - La câteva zile după ce am scris, în 2015, acest text, am avut o discuție cu primarul din Sinaia. Pe bună dreptate, omul voia să știe, dacă tot i-am luat orașul la capace, ce cred eu că ar trebui făcut. A fost de acord cu 90% din ce i-am spus. La un an distanță, nimic din ce am discutat atunci nu s-a concretizat.

my first book / my second book

Citeşte mai departe ...

Prea proști pentru a fi măcar donatori de organe

Am un fel de coș, mic, lângă imprimantă, unde arunc monezile cu care ajung acasă în buzunare. În cotiera mașinii las bancnotele de un leu. Habar n-am câți bani sunt în coș sau în cotieră și aproape niciodată nu simt lipsa lor din buzunare. Iau din ei CÂND AM NEVOIE DE MĂRUNȚIȘ.

Din păcate, România, deși are un pib anual de 120-150 de miliarde de euro, n-are, frate, în sertarul de mărunțiș, vreo 500.000 de euro sa salveze niste oameni arși, pentru care contează fiecare oră.

Și pe urmă politicienii se miră că românii-s în stradă, realizatorii oligofreni de televiziune întreabă "ce revendicări au acești oameni", iar președintele lucrează cu serviciile să-i aburească pe manifestanți și să-și pună tiriplicii la putere.

Scoateți banii, trăi-v-ar familiile alea de hoți și de proști fără viziune! Cum morții mamelor voastre nu înțelegeți nici după o săptămână ce vrem de la voi? Doamne, sunteți atât de proști încât nu v-aș folosi nici ca donatori de organe.....

Sau nu-i mai aveți? A, i-ați furat? Atunci donați-vă averile, jegurilor! Numai cu ce-a ciordit Gabriel Oprea se acoperă transportul în străinătate și tratamentul victimelor #colectiv....

‪#‎hoțiideRevoluții‬

Citeşte mai departe ...

Știi ce făcea mă-ta, după ce te ștergea la cur? Zâmbea!

"De la arestarea lui Gigi Becali, când am stat 24 de ore pe teren, nu credeam că o să mai prind o astfel de zi la lucru. Ieri am început cu Udrea și am terminat acum, la ora 8, cu incendiul. La locul tragediei au rămas colegii mei. Deși sunt obosită, nu pot să nu zâmbesc la gândul că am cea mai mișto meserie din lume”, a scris Ana-Maria Roman, de la Antena 3, pe Facebook.

Si s-a declansat jihadul! Jihadul prostilor, evident, pentru ca oamenii rationali nu pun botul imediat la orice le arati prin gard.

Oamenii rationali stiu ca unii oameni isi fac meseria cu pasiune. Ca si-o iubesc. Ca vor sa fie cei mai buni. Si ca la finalul unei zile la care toata rezistenta fizica si psihica si toata competenta le sunt testate la maximum, iar ei trec testul, oamenii astia zambesc. Nu-și urăsc toți jobul ca tine, nu toți rup ușa ca tine la ora 16.00, nu toți respiră doar pentru a se văicări cât de chinuiți sunt ei la serviciu. Unii și-au găsit vocația în profesie și sunt mândri de asta...

De-aia zambea Ana-Maria. Intr-un mod pe care eu nu-l mai inteleg, ea inca mai iubeste profesia de jurnalist. Am iubit-o si eu, până mi-am dat seama că tot ce-am scris despre oamenii buni a fost uitat și că tot ce-am scris despre oamenii răi se întoarce acum împotriva mea.

De-aia zambeste si pompierul, cand se uita la o casa facuta scrum, in care au murit cinci oameni iar el a salvat doar un copil. Stie ca a facut tot ce se putea face. De-aia zambeste si un chirurg, dupa ce opereaza toata ziua si unul dintre pacient da semne de insanatosire. E un semn ca munca lui n-a fost zadarnica. De-aia zâmbește și tipa care te epilează, deși n-a mai văzut niciodată ceva atât de urât: pentru că te-a epilat bine. 

Zâmbim când ne iese ceva bine. Tipa de la Antena 3 n-a spus că zâmbește când vede români prăjiți, nici când vede părinți urlând de durere. Sunt convins că n-a zâmbit nici o secundă acolo, la fața locului. Zâmbește la ea acasă, ruptă de oboseală, pentru că e mândră de rolul ei pe pământ: să facă știrile bine și să ți livreze rapid.

Si încă ceva, dobitocule. Știi ce făcea mă-ta, după ce te ștergea la cur de căcatul ăla carmin, ingrozitor de urât mirositor, de bebeluș care a început diversificarea cu morcovi? Aștepta să-i treacă senzația de vomă și zâmbea! Știi de ce zâmbea? Pentru că avea cea mai frumoasă ocupație din lume: avea grijă de tine.

Ce-ați fi vrut, să vină Gâdea la știrea aia, și să ne țină o predică despre combinațiile lui Băsescu cu patronul Clubului Colectiv? Cum vă permiteți să condamnați un reporter de știri după ce i-ați devorat munca 24 de ore, doar pentru că e mulțumit de ce-a făcut? 

Sa nu uit: daca esti printre fanii mei de pe Facebook, sau prin lista mea de prieteni, si impartasesti opinia ca jurnalista de la Antena 3 este o tampita sinistra, sterge-te singur. Nu vreau sa mai avem de-a face vreodata, pentru ca, in opinia mea, ești mult prea prost intr-o singura zi. Nu te-ai gandit nici o secunda ca, indreptandu-ti atentia asupra tipei de la Antena 3, nu mai esti atent la eveniment, la vinovatiile reale, la cum o sa piteasca astia adevarul....

Ia și niște publicitate, trepanatule. La cât ești de prost, probabil că n-ai nici măcar o poză decentă în telefon...

Citeşte mai departe ...

Cel mai mult și mai mult mă enervează săptămâna asta.....

... fanii politicienilor. Nu'ș ce pula mea se intampla, dar imi tot dau add, in ultima vreme, tot felul de oameni cu o viata atat de searbădă, care nu ascultă muzică, nu joacă spânzurătoarea, nu se uită la video amuzante. Nu-nu! Ei se dau jos din pat dimineața simțind nevoia arzatoare de a da share postarilor complet cretine ale lui Ponta, Băsescu, Dragnea, Gorghiu, Iohannis, Tariceanu. Platitudini gen "azi am atras atentia Comisiei Europene sa ....", sau "alaturi de icsulescu, la conferinta pulii mele...".

Toată țara, toți userii de Facebook din România, se uită ca rața la muci la postările astea. E doar gunoi digital. Tiriplicii, însă, le înțeleg, mesajul ascuns îi cuprinde și-i umple cum umple mustul damigenele până dă pe afară, și atunci simt nevoia să dea SHARE. 

Nu s-a logat niciodata, nici dracu' pe Facebook, ca sa vada ce mesaje politice au mai aparut și să stie cum voteaza. Tiriplicii, insa, sunt acolo, la datorie, ca moțul unui căcat, semnalizând cum să calcăm ca să-l luăm cu toată talpa. 

E doar aaaaabsolut penibil! Penibil ca un iPhone roz. Penibil ca un gras cu pantaloni mulați. Penibil ca un vasluiam explicând ce este violul.

Marș de aici, imbecililor. Pot să înțeleg un tip care a ales politica pentru a reusi in viata, pot sa inteleg asumarea unor mesaje, doctrine, proiecte politice. Vorbim de pragmatism, de cinism, de oportunism, si toti avem momente in care suntem așa. Dar nu cred că există om mai prost pe pământ decât fanul unui politician. Îl recunoști ușor: e ăla care dă SHARE ca un soft scăpat de sub control oricăror tâmpenii emanate de șeful de partid.

Până acum, i-am spus fiicei mele să se ferească, in viață, de maneliști și de membrii galeriilor echipelor de fotbal. Uitasem de voi: cei mai proști dintre pământeni. 

Înjurați-mă aici, dar veți rămâne la fel: inutili ca un câine făcut din cristale Swarovski. Publicitate.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica