Cine sunt membrii Duo Flame de la Ucraina Are Talent

El o fi bețiv și bătăuș? Ea o fi hoață și rea de gură? El o fi peștele ei, iar ea e o curvă de lux? Dumnezeu știe... Ideea e că dansul celor de la Duo Flame, de la Ucraina are Talent, te face să crezi că ai de-a face cu Zânul Candorii și cu Zâna Tandreții. In orice cheie critica ai privi dansul, nu poti sa-ti imaginezi ca cei doi sunt oameni si ca au defecte omenesti. N-au, mă, ești prost?!

Iar viralizarea de care se bucură acest viceoclip aprofundează nu doar senzația că ai de-a face cu ceva dincolo de perfect, ci și anonimatul de care se bucură cei doi. Am deschis cateva zeci de linkuri care se refera la ei, si n-am gasit nimic despre tip și despre tipă. Nici nume, nici ce-au mai făcut, nimic. Cei doi, deci cel mai probabil nici nu mai există. Există doar "dansul lor cum rar mai vezi, care a lăsat juriul mut de uimire". Sunt eroi necunoscuti, sintagma pe care am vazut-o pe monumente, cand ne duceau cu scoala in excursii.

Eroi necunoscuti ai dansului. Au mai fost virale pe net, și-o să mai fie. Acest viral are însă marele merit că trimite milioane de oameni în sălile de dans.

* - Nu stiu rusa, presa din Ucraina imi este inaccesibila. M-am prins doar ca pe el il cheama Mahukin. 

Citeşte mai departe ...

Ce-are Băsescu cu Ucraina și cu Tăriceanu și cu Rusia și cu....

La umbra mediatică a inundaţiilor din Moldova, proprietarul Upetrom Ploieşti, Gabriel Comănescu, a făcut cea mai tare afacere din viaţa lui: a pus mâna pe zăcămintele petroliere din Marea Neagră, zăcămintele pentru care ne-am judecat cu Ucraina. Afacerea, anunţată extrem de discret de ANRM, pute, dacă e să mă întrebaţi pe mine, fost scriitor, timp de 6 ani, la ediţia română a Oil & Gas Journal. Pute rău. Vă explic pe scurt şi de ce. 

Ianuarie 2009: presa vuieşte despre faptul că nemernicul de Tăriceanu a dat unei companii de care n-a auzit nimeni, Sterling Resources, zăcămintele de lângă Insula Şerpilor, adică o resursă de hidrocarburi care valorează câteva zeci de miliarde de euro. Traian Băsescu iese public în mai multe rânduri şi condamnă afacerile oneroase care au dus la "jefuirea României" de "resurse strategice de energie". Tăriceanu este ameninţat cu DNA-ul, după care asupra afacerii Sterling se lasă o tăcere de excepţie...

Iunie 2009: Sterling Resources anunţă vânzarea a 67,5% din afacerea privind exploatarea perimetrelor XIII Pelican si XV Midia către Melrose Resources. Pentru 90 milioane dolari. Da, aţi citit bine, nu 900 de milioane, nu 9 miliarde, ci un mizilic de 90 de milioane....

Cu ocazia asta aflăm şi de existenţa Melrose Resources. O companie olandeza, specializată în explorarea de petrol şi gaze, dezvoltare şi producţie, cu sediul în Edinburgh (Marea Britanie), care are operaţiuni în special în Bulgaria şi România, alaturi de GSP Petromar-ul lui Comanescu. Haios e că în prima jumătate a anului 2009, când a cumpărat cota Sterling din afacerea Insula Şerpilor, Melrose a avut venituri de 97 de milioane dolari, pe care, in mod bizar, le-au dat, integral, pe perimetrele de langa Insula Serpilor. De banii astia, consorţiul Melrose-GSP Petromar a câştigat dreptul a de exploata două perimetre de vreo 2.000 de kilometri pătraţi în detrimentul unor fraieri, ExxonMobil (SUA). Doar a doua companie petrolieră a lumii. Cum celălalt consorţiu câştigător e condus de Lukoil, să vedeţi, în maxim 10 zile, ce scandal vor declanşa americanii: pai ce-i aici? Era vorba ca Vestul si Estul sa ia fiecare cate un zacamant, nu sa ia rusii unul direct si unul indirect....

V-am spus cine este Melrose: o companie care incasează într-o jumătate de an cât cheltuieste pe protocol o companie petrolieră serioasă. Acum, hai să vedem cine este GSP Petromar Resources. O companie deţinută de Gabriel Comănescu, un fost "locotenent" de-al lui Liviu Luca, care s-a desprins de sindicalişti şi acum deţine şi Upetrom Ploieşti. Compania rulează anual în jur de 200 de milioane de euro, adică extrem de puţin pentru o exploatare petrolieră submarină, care costă de la 500 de milioane de euro în sus. Ce mai contează că nici Petromar, nici Melrose n-au bani de afacerea asta: anual, la Upetrom vine in vizita Traian Basescu. Cu sau fara motiv. 

Asa ca, daca e sa ma intrebati pe mine, Basescu are patru, nu doua fete: Ioana, Elena, Melrose si GSP Petromar. Iar interesele sale personale in zona Ucrainei converg cu cele ale Rusiei. Nu ca fraierul ala de Tariceanu, care s-ar fi asociat cu americanii...

La umbra mediatică a inundaţiilor din Moldova, proprietarul Upetrom Ploieşti, Gabriel Comănescu, a făcut cea mai tare afacere din viaţa lui: a pus mâna pe zăcămintele petroliere din Marea Neagră, zăcămintele pentru care ne-am judecat cu Ucraina. Afacerea, anunţată extrem de discret de ANRM, pute, dacă e să mă întrebaţi pe mine (fost scriitor vreo 6 ani la ediţia română a Oil & Gas Journal). Pute rău. Vă explic pe scurt şi de ce. 

Ianuarie 2009: presa vuieşte despre faptul că nemernicul de Tăriceanu a dat unei gratis companii de care n-a auzit nimeni, Sterling Resources, zăcămintele de lângă Insula Şerpilor, adică o resursă de hidrocarburi care valorează câteva zeci de miliarde de euro. Traian Băsescu iese public în mai multe rânduri şi condamnă afacerile oneroase care au dus la "jefuirea României" de "resurse strategice de energie". Tăriceanu este ameninţat cu DNA-ul, după care asupra afacerii Sterling se lasă o tăcere de excepţie.

Iunie 2009: Sterling Resources anunţă vânzarea a 67,5% din afacerea privind exploatarea perimetrelor XIII Pelican si XV Midia către Melrose Resources. Pentru 90 milioane dolari. Da, aţi citit bine, nu 900 de milioane, nu 9 miliarde, ci un mizilic de 90 de milioane. Cu ocazia asta aflăm şi de existenţa Melrose Resources. O companie petrolieră olandeza, cu sediul în Marea Britanie și cu operaţiuni în Bulgaria şi România, alaturi de GSP Petromar-ul lui Comanescu. Haios maxim: când a cumpărat cota Sterling din afacerea Insula Şerpilor, Melrose avea venituri totale de 97 de milioane dolari, pe care, in mod bizar, le-a dat integral pe perimetrele de langa Insula Serpilor. A meritat: cele două perimetre aveau 2.000 de kilometri pătraţi și le suflase din fața ExxonMobil (SUA), doar a doua companie petrolieră a lumii. Cum celălalt consorţiu câştigător al zăcămintelor e condus de Lukoil, să vedeţi, în maxim 10 zile, ce scandal vor declanşa americanii: pai ce-i aici? Era vorba ca Vestul si Estul sa ia fiecare cate un zăcământ, nu sa ia rușii unul direct si unul indirect.

Ați râs de Melrose, o companie care incasează cât cheltuieste pe protocol o companie petrolieră serioasă:? Stai să vezi cine e GSP Petromar Resources. O companie deţinută de Gabriel Comănescu, un fost "locotenent" de-al lui Liviu Luca, care s-a desprins de sindicalişti şi acum deţine şi Upetrom Ploieşti. Compania rulează anual în jur de 200 de milioane de euro, adică extrem de puţin pentru o exploatare petrolieră submarină, care costă de la 500 de milioane de euro în sus. Ce mai contează că nici Petromar, nici Melrose n-au bani de afacerea asta: anual, la Upetrom vine in vizita Traian Basescu. Cu sau fara motiv. 

Asa ca, daca e sa ma intrebati pe mine, Basescu are patru, nu doua fete: Ioana, Elena, Melrose si GSP Petromar. Iar interesele sale personale in zona Ucrainei converg cu cele ale Rusiei. Nu ca fraierul ala de Tariceanu, care s-ar fi asociat cu americanii.

2022: Arc peste timp, cum ar zice Fuego: zăcământul s-a întors la Exxon, care l-a revândut Romgaz cu un miliard de dolari. Cel mai probabil, fiecare intermediar mic implicat în afacerea asta, adică Tăriceanu (prin Sterling) și Băsescu (prin Melrose) - și-au parcat prin Elveția între 50 și 100 de milioane de euro. Ar trebui să fim mândri de băieții ăștia. Nici Bezos, Gates sau Musk nu pot face banii ăștia de la zero.

******************************

acest text a fost scris în 2011 și updatat în 2022. dacă vrei să citești ce mai scriu azi, abonează-te pentru un newsletter zilnic pe https://bogdanstoica.substack.com

susține acest blog cumpărând

cărțiile mele sau obiecte de colecție

Citeşte mai departe ...

Despre Klaus Iohannis si Ucraina, statul vecin si prieten care ne-o trage ori de cate ori poate

M-am uitat un pic pe stenogramele discutiilor dintre Klaus Iohannis si Petro Porosenko, presedintele Ucrainei, si m-am cutremurat: Iohannis tine cu rușii. Altfel nu i-ar fi promis presedintelui Ucrainei ca Romania va acorda tratament medical soldatilor ucraineni raniti. Pai, la noi, cand mergi la spital, mergi la moarte. Sper ca Ucraina va trimite ranitii aia incoace cu bani la ei sa cumpere feșe, pastile, branule si sonde urinare, trei sute de euro pentru doctor si o suta pentru anestezist, plus un tenculet de bancnote de unu si cinci lei pentru asistente. Altfel, sunt morti.

Gata, am terminat gluma. Am facut-o lunga sa se prinda si … toti. Scuze. Vivat NATO, traiasca prietenul nostru de la Rasarit, Ucraina. Sa curga vodka, nu?

Sau nu. Cum spuneam, m-am uitat pe sumarul discutiilor. Un pic despre armamentul pe care (nu) il livram Ucrainei. Un pic despre securitatea europeana. Si ceva extrem de neutru despre cei 500.000 de etnici romani din Ucraina.

Klaus Iohannis: „Am convenit ca trebuie sa dam o vizibilitate mai buna comunitatilor noastre etnice care traiesc in Romania, respectiv in Ucraina. Ele trebuie sa devina un liant si un pod in relatiile noastre. In acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentala sa-si reia activitatea si sa abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate actiunile noastre sa vedem efecte pozitive in ceea ce priveste contactele directe intre cetatenii nostri si proiecte comune in plan economic si cultural”.

Domnule presedinte, comparati, va rog, drepturile pe care le au etnicii romani din Ucraina cu drepturile pe care le au etnicii maghiari din Romania. Daca noi i-am fi tratat pe unguri cum ii trateaza Ucraina pe romani, ne manca Europa cu fulgi cu tot, pana acum. Ce sanctiuni, ce embargo, ce tulburari interetnice si ce trupe de mentinere a pacii am fi avut pe aici….

Asa ca, desi ati promis, nu cred ca trebuie sa sustineti eliminarea vizelor pentru cetatenii ucraineni. Nu e ca si cum le-am fi datori. Ei ne sunt noua. Dincolo de politica de deznationalizare a romanilor, Ucraina ne-au hartuit cat a putut cu canalul Bistroe si ne-a papat un miliard de euro cu combinatul de la Krivoi-Rog pe care chipurile urma sa-l facem impreuna. Pot sa continui la infinit, istoria relatiilor cu Ucraina este plina de exemple in care ei ne-au dat șuturi in fund si noi am zambit tamp.

Da, sunt de acord cu angajamentul privind “o relatie de buna vecinatate„. Dar buna vecinatate, din perspectiva mea, inseamna ca Ucraina se angajeaza sa-mi lase conationalii in pace, sa-mi dea banii inapoi si sa opreasca santierul din Delta Dunarii. Altfel, o sa semnati inca un act prin care Romania este fraiera relatiilor internationale, statul care cedeaza totul fara sa ceara nimic.

Ne-ati promis o noua Romanie, o noua clasa politica, o noua era. Incepeti sa ne si dati cate ceva, va rog?

------

Apasa pe coperta oricarei din cartile de mai jos si cumpar-o, daca vrei:

w1w2w3 w5w4w6  

Uite si niste Pachete-Cadou pentru viitoare babe, numa' bune de dat de Florii si Pasti: 

pachetul 1, dedicat celor care au deja unele din cartile mele - link

pachetul 2, dedicat celor nu au auzit inca de seria "Tipul din filme..." link

pachetul 3, dedicat celor care nici n-au auzit vreodata de mine: link

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica