Referendum? Nu, multumesc, ma duc la piscina.
De cand am implinit 18 ani, n-am ratat nici un vot. O data m-am dus doar ca sa scriu "m**e" pe buletinul de vot, dar n-am stat acasa pentru ca n-am acceptat sa dau, unui "platit", dreptul sa decida pentru mine.
Referendumul din aceasta vara ma gaseste insa intr-o stare de indiferenta maxima. N-am nici un chef sa ma duc sa validez, prin votul meu, demersul patetic al unui penibil care nu mai are rabdare, pana in 2014, sa ajunga presedinte. Nici sa sustin, prin simpla mea prezenta, actiunile isterice ale unui premier de la care astept sa reporneasca economia, nu sa se rafuiasca cu aia care i-au umplut fundul de suturi, cand era mic. Altfel spus, nu am chef sa fac nimic pentru acest tandem de broscute testoase, cunoscute sub numele de Ponta si Antonescu. Nu, multumesc.
Nici de partea cealalta nu vad nimic interesant. Un chelios betiv, imbatrait in rele, care e capabil sa distruga orice, inclusiv credibilitatea tarii, ca sa mai fie o zi presedinte. Este singurul roman pentru care este convenabil faptul ca politica a ajuns razboiul civil al romanilor. Un tip care nu renunta sa apere niste hoti de cea mai joasa speta, nu pentru ca mai are nevoie de ei, ci pentru ca asta ar insemna sa recunoasca ca a iesit din joc. E tipul care a girat pentru nenorocirea aia de Emil Boc, singurul tip pe care-l cunosc, capabil sa nu faca absolut nimic nici cand ii ia foc scaunul de sub el.
Basescu este o pacoste de care vreau sa scap pe cai naturale, prin ciroza, sau la termen, nu cand i s-a sculat lui Crin sa se mute la Cotroceni. Asta nu e exercitiu democratic, ci doar o preluare ostila a managementului Romaniei. Asa ca n-am nici cel mai mic respect pentru cei trei naparstoci care-si dau la operatie, si n-am de gand sa misc un deget in folosul vreunuia dintre ei.
De-aia nu ma duc la referendum. Ma duc la piscina.