Raduleasca. Gay. Coafura rezista.

Nu-s nici fan al scrierilor ei, nu ma uit la tv cand apare ca o floricica, si nici n-as vrea sa-i fac copii. Mihaela Radulescu nu este genul meu.  Nu este nici vreo oropsita a vietii, nici vreun model de urmat, nici in situatia in care creste, in fiecare zi, ca Simona Halep, si trebuie aparata de detractorii care i-ar putea frange destinul.

Dar ce i se intampla este nedrept, de la un capat la altul.

Mihaela a scris ce crede pe propriul blog. Nu pe site-ul LGBT Romania, nu pe vreun forum. In spatiul ei, dedicate opiniilor ei. E al ei, proprietate personala. Ce-ar trebui sa faca, cand mai vrea sa scrie ceva? Sa taxeze accesul pe site, ca sa nu se mai scrie dupa aia ca s-a exprimat public? Vreunul din criticii Mihaelei Radulescu poate face diferenta intre o opinie personala, scrisa intr-un spatiu privat, si un mesaj public? Sunt atatea carti, filme, cantece la radio care contin mesaje anti-gay, de ce nici una din astea nu provoaca reactii similare?

 Am citit de doua ori textul ala. Nu vad absolut nimic ofensator la adresa comunitatii gay. I-a catalogat pe homosexuali ca fiind “anormali” doar de pe pozitia ei de “normala”.  Nu s-a dat doctor, mistic, sexolog, sociolog sau mai stiu eu ce. Sunt sigur ca daca ai pune un gay sa scrie ceva despre hetero ar folosi si el cuvantul “anormal”. E un simplu cuvant, fara conotatii. Am voie sa-l cataloghez ca “anormal” si pe Papa de la Roma, daca vreau.

Ma sperie de-a dreptul acest dublu standard al libertatii de opinie. X poate avea o opinie doar daca Y, lider formal al unei grupari, nu este deranjat de ea. Altfel, a pus-o. Toleranta la diversitate, atat de clamata de minoritati, nu este luata in calcul cand vine vorba de diversitatea de opinii. Nu mai acceptam ca avem pareri diferite, simtim nevoia sa ne strangem de gat pentru asta.

Ma sperie si ca nici un lider autentic de opinie nu sesizeaza ca tot mai multe grupari, organizate pe criterii etnice, sexuale sau culturale, se legitimeaza public exclusiv prin mesaje in care se vaita ca sunt prigonite, nedreptatite si si hartuite permanent. Cumva, au ajuns sa semene cu partidele: lanseaza mesaje populare si incitante ca sa nu se vada lipsa de activitate concreta, in folosul gruparii.

Sunt de-a dreptul dezamagit de ce a urmat scrierii Mihaelei Radulescu. Cititi cat de tendentioase sunt intrebarile celor de la Hotnews.ro, din interviul pe care i l-au cerut vedetei. Cititi si comunicatul dat de Accept Romania. Absolut jenant prin ostilitatea care razbate dintre randuri.

Inchei imaginandu-mi cum ar fi fost ca mesajul Mihaelei Radulescu sa fi fost nu criticat cu ura, ci ironizat cu talent. Cum ar fi fost sa vedem niste gay explicand la tv ca n-ar trebui sa ne luam dupa o fosta diva, care face ce face doar pentru a atrage atentia asupra ei, si ca exista suficienti barbati cu picioare mai misto decat ale ei. Am fi ras toti, Mihaela Radulescu ar fi aratat ca o caraghioasa frustrata, iar gay-ii ar fi parut cool. Si stiti de ce? Pentru ca in toata explozia asta de injuraturi si de pareri pro-contra, s-a uitat un detaliu:

De ce ar conta parerea Mihaelei Radulescu? Ce fel de autoritate este Mihaela Radulescu, de trebuie urmarita, citita, evaluata? La ce se pricepe, exact, Mihaela Radulescu? Pe cine reprezinta ea, de fapt?

Nu conteaza. Nu este. La nimic. Pe nimeni. Exact astea sunt motivele pentru care trebuie lasata in pace sa scrie ce vrea. Fiti toleranti la diversitate, da?

tex aparut pe www.psnews.ro