cudiccini

sunt rupt de foame. Iau doua felii, le pun una peste alta, cu ketchup intre ele si-mi imaginez ca mananc un sandwich.

Dar la Cudiccini am mancat pizza nu de foame, ci pentru ca mi-au curs balele, pe geam.

Care geam?

Bucataria e separata de zona de clienti de un geam, mare. Si, daca esti nesimtit ca mine, stai si te uiti cum se face pizza. Pizzarul ala e marea smecherie vizuala, acolo. Vezi cum scoate bila de aluat dintr-un sertar, presara niste faina pe masa, preseaza bila, o turteste si-o invarteste, apoi o arunca in aer si te face sa te simti un cretin neindemanatic, transformand-o imediat intr-o chestie subtire, si rotunda, cam cat o palarie. Apoi o pune iar pe masa, o invarte si-o acopera cu ce-a vrut muschiul tau. Isi ia lopata pe care o baga dibaci sub pizza, si bang!, o arunca in cuptor, langa lemne. Sau nu v-am zis de cuptorul cu lemne? Vezi cu ochii tai, cum creste pizza, iar cand o scoate de-acolo, aburind, iti doresti sa-ti fie foame.

Stiu, ati mai vazut asa ceva. Si eu am mai vazut. Faza e ca imi place sa vad chestia aia de fiecare data. Iar geamul ma convinge ca la Cudiccini nu mi se pune vreun cacat pansat pe pizza. Nu ca m-as pricepe sa-l recunosc, in bucatarie sunt si prost, si orb. Dar pare foarte ok transparenta asta....

La gust e maxim de misto. Repet, nu ca m-as pricepe, si nu ca as putea face diferenta dintre doua pizza complet diferite. Dar am mancat fara sa-mi fie foame, ceea ce spune multe. 

Si-mi place si povestea: retetele unui mos, din Sicilia? Marfa!

Info Cudiccini - AICI 

POZA - mai jos.