unde găsești plăcintă "băbăiatule" în Ploiești

Sunt doi tipi și-o tipă acolo. Încă nu mi-am dat seama care o face, dar nici nu-s foarte pasionat de informația asta (e ca atunci când tragi de niște sâni perfecți, nu te interesează ce sport a făcut tipa de-i are așa). Cel mai des, tipa servește, iar tipul solid e mai frecvent lângâ cuptor. Înclin să cred că el este de vină că mi-am luat burta înapoi, deși l-am văzut și pe celălalt tip gătind.

Port 32-34 la jeansi. Nu-s foarte lat în spate, nici n-am vreun piept de înotător, așa că atunci când fac burtă, se vede imediat. Din acest motiv, evit cât pot pâinea și berea. Adică mănânc doar două franzele pe zi și beau sub șapte beri pe săptămână. Cu această dietă draconică reușesc să nu-mi cumpăr jeanși mai mari decât am deja, de vreo doi ani. Dar pentru beleaua asta de plăcintă nu eram pregătit. Acum mă duc după ea cum se duce onanistul de-a șaptea în pod. Adică aproape zilnic. Câteodată, când mă sugrumă vinovăția, cumpăr mai multe felii și le împart cu cine nimeresc. E ca un focus-grup, cumva, la care toată lumea răspunde cu "să-mi bag pula, e demențială". Și pun pariu că o să o țin așa mult timp, n-am nici o scuză să nu cumpăr, e doar trei lei cincizeci felia... 

Am descoperit întâmplător Novi Pizza & Salad. E fix in centru, la fostul restaurant Dealu Mare, între Orange, Vodafone și Ice Club. Probabil că mi-era foame și, ca de obicei, evitam șaormeriile și McDonald's-ul. Evit și pizza cât pot, iar salatele le mănânc doar cu brânză și cu carne de porc. Țin minte doar cum mi s-au lipit ochii de plăcinta aia din vitrină. Arăta ca la bunica. Iar după ce-am gustat-o, s-a terminat șmecheria, acum nu mă mai mir că am ajuns de la 76 la 84 de kile. Pentru că plăcinta e și la gust fix ca la bunica. Are coajă pufoasă, margine crocantă și nu s-a zgârcit nimeni la mere, nici nu le-a bălit cu vreun sirop stupid, cum fac bucătarii snobi din localurile de lux...

Acum, pe bune, uitați-vă și voi....

Același cadru, cu focusul mai spre miez....

Dar așa, vi se pare ok? Vreo două-trei kile de plăcintă, cum am luat azi? Vă plouă în gură, nu?

Și gata. În calitate de pasionat de mâncăruri românești și de client constant al localurilor din oraș, pot să vă asigur, cu mâna pe singurul meu pătrățel (circular) de pe abdomen, că nu există în Ploiești, la vânzare, vreo plăcintă cu mere mai bună decât asta. O fi de la cuptorul cu lemne, o fi făcut băiatul ăla solid vreo vrajă, habar n-am... Și se poate comanda și la pachet, ceea ce vă urez și vouă.

• Pentru proști, oligofreni, retardați: N-am primit bani, plăcinte sau favoruri sexuale pentru acest text. Ownerii afacerii nici nu știu că am scris textul ăsta, pentru nu l-am scris pentru ei. L-am scris pentru oamenii cărora n-are cine să le facă, oricând vrea mușchiul lor, o plăcintă cu mere ca pe vremuri. Oameni ca mine.
• Pentru neploieșteni: Dacă v-a scăzut glicemia, la voi în oraș nu face nimeni o plăcintă cu mere "băbăiatule", sau vreți să facilitați copiilor din dotare gustul prăjiturilor de odinioară, luați-o cătinel, așa, spre Ploiești. O să merite. Sau vorbiți cu colegul ăla din Ploielti, să vă aducă...
• Pentru bărbații ai căror neveste gătesc frecvent plăcintă cu mere: Să nu le spuneți, acasă, fetelor, că desertul lor e doar un căcat cu mere pe lângă plăcinta asta. Continuați să mâncați, acasă, mizeria aia, pentru binele relațiilor voastre. Pentru un gust demențial, comandați și mâncați plăcinta asta când sunteți singuri. Gen "am plecat să spăl mașina", "mă duc să-l iau pe ăla micu' de la pregătire" etc. Și negați până la moarte, că, uite, lui Clinton i-a mers...