Mega (not!) ancheta lui Tolo începe să primească și răspunsuri. S-au facut 3.500 de teste si doar 5% din dezinfectanti sunt neconformi. Adică nu fac bacteriile să dispară, deci sunt diluați. Sincer, la ce a a scris Tolontan, mă așteptam să fie doar 5% dezinfectanți buni. Informația nu l-a descurajat pe Tolontan. E manevră, oamenii sistemului acoperă ceva necurat, urlă tolo.ro. Mă îndoiesc sincer. Mă îndoiesc că acest ministru, venit de doar trei luni, a avut timp să-și creeze complici în toate DSP-urile din țară astfel încât să-l poată acoperi pe băiatul de la HexiPharma. 

E ilogic ce scrie Tolo. Și nu e singura chestie ilogică pe care a scris-o de când e jurnalistul sportiv cel mai preocupat din lume de business-urile din sănătate. Da, faptele există, dar modul în care le prezintă Tolo în ancheta lui e ciudat cu crăci.

De exemplu, în episodul 1, Tolo amintește că mai există patru producători de dezinfectanți cu aceleași probleme ca HexiPharma. În mod bizar, ancheta sa îi ocolește, în toate cele 5 episoade scrise până azi. 

În episoadele 1 și 4, Tolo spune că produsele de curățenie din spitale ar trebui verificate chimic de DSP-uri la avizare. Eu cred că asta ar fi cea mai proastă soluție posibilă: și eu m-aș putea duce la avizare cu un bidon cu produs țiplă, și după ce obțin actele necesare, să-l diluez și să-l vând până căpiez. Soluția corectă e testarea periodică, la beneficiar, fie el spital, cabinet, clinică. De ce nu se face? Dracu' știe.

Azi, Tolo l-a conexat pe patronul HexiPharma de actualul ministru al Sănătății, deși Hexi vinde produsele astea de 9 ani de zile, iar acest băiat e venit la MS de câteva luni. 

Nu zic că patronul de la HexiPharma e un înger. Dacă e să mă întrebi pe mine, pare un nenorocit disperat după profit. În mod sigur, și un evazionist cu pile. Dar nu pare tâmpit. Are deja o căruță de bani, deja își multiplica profitul de șapte ori, vânzându-și singur ingredientele necesare fabricării produselor (apropo, rețeta asta e folosită și de OMV). De-aia, nu cred că un tip care a reușit așa de bine să facă muci mecanismele de control ale statului român își băga singur coaiele în menghină mânărind rețetele în fals până la un nivel care putea genera anchete în spitale și, implicit, să-și fută singur vânzările. Îmi cer scuze, dar băiatul ăsta nu pare atât de prost.

Per total, ancheta lui Tolo arată ca o mașină care rulează drept, deși drumul are curbe. De-aia nu mi-a plăcut, din prima. Și-a mai fost ceva ce m-a deranjat profund. În primul episod, Tolo transformă o supoziție a unei surse într-o adevărată teoremă: pacienții de la #colectiv au murit pentru că dezinfectanții au fost diluați. Tolo nu revine cu probe asupra afirmației, ceea ce mă face să cred că a folosit asta ca ancoră emoțională, ca să vândă povestea mai bine. Și n-ar fi prima oară când face asta. Acum câteva luni, Tolo a încercat să pună tot scandalul #colectiv pe umerii lui Raed Arafat. Acum nu mai e Raed de vină pentru tragedie, ci dezinfectanții (deși nu m-ar mira deloc ca și scandalul dezinfectanților să fie pus în cârca lui Raed Arafat). Data viitoare când Tolo o să vrea trafic pe blog, o să vedem un nou vinovat pentru tragedia #colectiv. Și asta mi se pare mai de căcat decât dezinfectanții ăia de căcat de la HexiPharma.

cine m-a plătit să scriu acest articol

Ce trebuie să învățăm cu toții din declarațiile primei soții ale lui Condrea? Că niciodată, dar niciodată-niciodată-ever-jamais, să nu-i dai soției să bea din ce produci tu la serviciu! Că-l sună pe Mihai Morar și face dezvăluiri complete...

...sau dă banii pe prostii

Spitalul are o mie de metri pătrați de holuri, care trebuie spălați de două ori pe zi. Necesarul pentru licitația la dezinfectanți, pe un an, presupune, așadar, soluție pentru 730.000 de metri pătrați. Cam 100 de bidoane.

“Îți dau ție licitația, dar vreau 10%”, spune directorul spitalului producătorului de dezinfectanți. Omul dă din cap, știe ce are de făcut. Va dilua soluția cu 10%, astfel că cele 100 de bidoane livrate vor conține soluția din doar 90.

“Dacă nu vii cu zece bidoane la mine, îți vezi banii în doi ani. Îmi trebuie la clinica de frumusețe a lu’ fi-miu”, îi spune și directorul economic al spitalului, când omul se duce să semneze contractul. Nici o problemă. Dezinfectantul nu mai poate fi diluat fără să-l pască pușcăria așa că soluția e să livreze 10 bidoane goale. 

Mai trebuie să dea cinci bidoane și magazionerului, care altfel ar putea face recepția cu strictețe.

Val-vârtej, la magazie ajunge chirurgul-șef. „Vezi că știu ce șmecherii faceți, așa că fă bine și trimite 5 bidoane la cabinetul meu particular”, îi spune, relaxat, magazionerului.

După un timp, vrea și asistenta-șefă două bidoane, pentru sor-sa, care are o grădiniță particulară. Dorel de la centrala termică a furat și el două bidoane, că a zugrăvit la soacră-sa și face curat. Directorul administrativ a făcut scandal că e mizerie pe holuri și a cerut trei bidoane, la control, care nu s-au mai intors în magazie.

Alte 11 bidoane au fost folosite nediluat, de tâmpita de Nuți, care a spălat holurile două zile cu dezinfectant concentrat. Pute de-ți mută nasul, se vaită pacientii....

Trei bidoane s-au folosit la spălarea intensivă a salonului 7, de câte cinci ori pe zi. Acolo e internată soția președintelului consiliului județean, dacă femeia face vreo infecție zboară toți de pe posturi.

Timpul trece. Mai sunt șase luni de contract și doar un bidon de dezinfectant în magazie. Directorul e informat, directoarea economică  spune că ea nu se bagă, agazionerul scrie, preventiv, un referat de necesitate și se ia o decizie. Patronul firmei de dezinfectanți e chemat și rugat să facă o tranzacție fictivă: să factureze spitalului, la preț de 20 de ori mai mare, niște lavete, care nu vor fi livrate, și să livreze pe bune măcar 20 bidoane de dezinfectant, fără acte. Omul se răzbună la fix și-l diluează la jumătate înainte de livrare. După ce e mustrat că a lăsat situația să degenereze, magazionerul e pus să dilueze la jumătate dezinfectantul și să umple încă 20 de bidoane.  Să dea bine, în caz de control.

Nimeni nu știe că Nuți, femeia de serviciu, fură în fiecare zi din bidoanele alea și duce dezinfectant acasă, unde noră-sa și-a făcut un salon de pus unghii cu gel. “De ce să dai bani, mamă, dacă-ți aduc eu? Dă-i dracului pe ăștia cu spitalul, că dacă nu fur eu, fură alții...”

Bidonul rămas din prima achiziție rămâne neatins. Dacă se face vreo plângere pe tema infecțiilor, să se poată arăta aparținătorilor că spitalul folosește soluții profesionale de curățenie. Sau, dacă se face vreo anchetă, să ai o probă că produsul a fost conform cu specificațiile.

Nu e mafia. E doar România.

text aparut pe www.psnews.ro