e o chestie, si cu muzica asta....

Eu sunt melosensibil. Si nu-s atent la versuri. Din asta, de exemplu, aud doar "baby", calm si credibil, asa cum e misto sa auzi. 

Noroc ca are doar trei minute, ca intr-un sfert de ora dai in plans, ca Traian Basescu.

Si pentru ca tot veni vorba: cred ca ar iesi superb un videoclip cu Bercea Mondialu, intr-un trening galben, asezat pe un scaun luxos, intr-o camera luxoasa, avand melodia asta in casti. Sa pui o lumina lateral, si o camera video, cu focus pe unul din ochii lui. Si sa-l lasi asa....

Prima mea masina a fost o Dacie. O nenorocire binevenita, pentru ca, dupa ea, am apreciat corect toate masinile pe care le-am condus. Daca ar fi dupa mine, Dacia 1300 ar trebui sa fie masina obligatorie, macar o saptamana, dupa ce iti iei permisul. Asta pentru ca te descurajeaza, nu te lasa sa te bucuri de sofat si actioneaza impotriva ta. Te caleste, si iti poti da seama rapid daca ai stofa de sofer, sau nu, adica daca esti predispus sa omori pe cineva in trafic, vreodata.

Acum am o masina cu climatronic, chiar daca nu pare, dar tot cu geamurile deschise merg. Asta pentru ca-mi place cum intra aerul in masina. Imi place ca aud zgomotele strazii. E mai viu condusul asa, decat in linistea unui vehicul inchis ermetic, cu atmosfera controlata la fiecare jumatate de grad. 

Iar cu muzica... e la fel ca acum 20 de ani, cand aveam doar plete si casti. La maxim, daca se poate! Am niste mp3-uri pe care le ascult cu aceeasi pasiune de fiecare data. Cant, bat ritmul pe volan, dau din cap. 

Stiu, niste hipsteri prosti v-au spus ca numai ghertoii merg cu mana cu ceasul atarnata pe geamul masinii. Ce sa fac? Sa-mi las ceasul acasa? Sa-l port la dreapta, ca disperatii dupa atentie?

Stiu si cat de extinsa este pararea ca doar cocalarii asculta muzica tare in masina cu geamurile deschise. Sunt de acord numai in ceea ce-i priveste pe cei care fac asta in masini parcate. In mers, nu deranjez decat manelistii. Si, credeti-ma, e o placere sa ascult impreuna cu ei, la maxim, ceva ca piesa de mai jos.

Pentru prima oara in ultimii cinci ani (de fapt habar n-am, dar "cinci" suna serios), am fost pus in situatia de a ma gandi la niste intrebari care tin de cum iti face praf PR-ul personal muzica din masina, cand o asculta altcineva. Vrand-nevrand, ma gandesc acum ce melodie e complet nepotrivita pentru situatia in care duci pe cineva la spital? Melodia X, daca mai e un tip in masina, te face gay? Da ailalta, pe care o canti cu toata gura cand esti singur, te pozitioneaza ca fiind dement, in compania cuiva? De departe, cea mai importanta ar fi: "ce crede o tipa despre muzica din masina mea?". 

Dumnezeu stie. 

Ma uit acum pe folderul din care tot rescriu unicul meu cd de masina. Stiu de ce am Vank (da, am de cand nu se numeau Vunk), Holograf, Directia 5, Vita-de-Vie: pentru ca merita. Am Parazitii, Roua si DJ Sava pentru ca sunt foarte buni, si sper din toata inima ca nu am vreo piesa cu Voltaj, asa cum am descoperit ca am Alb si Negru (imi cer scuzeee!). Nu-mi plac moaca, stilul si zecile de hituri de cacat ale Annei Lesko, dar ma topesc ca inghetata cand ascult Inocenta. Deci, clar, o am! Si Dana de la nu stiu ce trupa ma rupe in gura cu Am nimic fara tine. La loc de cinste, desi habar n-am cum e salvata de nu e printre primele, bulgaroaica lu' Hristov. Geniala cu g mare.

Si cam atat cu romaneasca. Sunt, cat de cat, structurat. La muzica straina din masina, am avantajul si dezavantajul ca pot parea orice: violator in serie, pedofil, gay, terorist, satanist sau gaina cu permis. De pe CD se simte ca-mi place muzica unplugged, dar si ca am traversat curentele muzicale precum un politician partidele: Caro Emerald sta langa Ramstein, Armin van Bureen langa  Guess Who (americanii, din 70, nu asta al nostru), si Korn langa Nouvelle Vague. Stiu de ce am cinci melodii cu Selena Gomez in masina: transport periodic o fana, in varsta de 10 ani, a acestei versiuni netrepanate a mult mai celebrei Hannah Montana.

Varza de pe CD-ul meu e cumva normala, la cum ascult eu muzica. Prima mea masina a fost o Dacie, probabil singura Dacie din oras din care urla Judas Priest, cand rulam nebuneste cu 75 la ora. Dacia n-avea aer conditionat (asta era nimic, n-avea nici lumini), asa ca ma ventilam exclusiv cu geamurile jos. Mi s-a parut aiurea ca sunt atat de transparent pana cand am vazut cum fug de mine, la semafor, BMW-urile cu numere de Bulgaria din care rasunau manelele. Mi-am dat seama ca am rabla aia cu un scop; sa ridic nivelul muzical al orasului!.

Si asa a ramas. Am schimbat inca trei masini de la Dacia aia. Unele au avut aer conditionat. Unele, chiar climatronic. Degeaba, cand imi place melodia, cobor si geamurile. Vara si toamna. Iarna, nu, ca-mi intra zapada in masina si nu mai vad nimic. Si pana azi, n-am avut grija decat sa nu cumva sa rasune pu*ele celor de la Parazitii cand e M in masina. 

Din toata povestea asta, cu analiza muzicii din masina, s-a nascut si-o idee. Daca nu o uit, o s-o vedeti prin ianuarie.