“… barbatul s-a ales cu dosar penal pentru taieri ilegale, iar toporul a fost confiscat”.
Mă scoate din minți fraza asta, tot mai prezentă în comunicatele de presă ale poliției, pentru că-mi imaginez scena. Cum pleacă acasă, de la postul comunal de poliție, tâmpitul ăla care probabil fura lemne de foc pentru acasă. Cum intră el amărât pe poartă, iar nevastă-sa îl ia la trei păzește. Cum se duce, în câteva zile, la târg, să cumpere alt topor, cu vreo 30-40 de lei și o ia de la capăt, pentru că nu are alte soluții, pe termen scurt, nu poate să lase copiii să înghețe în casă. Sigur că e un nenorocit, sigur că ar putea să se angajeze pe undeva și să câștige cât să cumpere lemne în loc să le fure. Dar toată comuna fură sau cumpără lemne de furat. De ce să dai 400 de lei pe metrul cub când Ionel și Costel îți aduc o căruță plină cu 100 de lei, sau la schimb cu țuică? El n-a făcut decât să-l “sară” pe Ionel, convins că dacă are spatele bun și brațe puternice, poate să vină și el de la pădure cu niște lemne. Omul știe exact din ce lemne sunt făcute casele primarului, polițistului, preotului, patronului magazinului din sat, și știe chiar de la ei, când se mai îmbată, și cine le ține spatele: cineva de la municipiu, cineva de la județ. Nu pricepe ce-i cu dosarul ăla penal. “Ce, o s[ mă bage la pușcărie pentru două brațe de lemne? Hai, mă...”
Iar toporul confiscat... Vă imaginați un sediu de poliție, de la mama dracului? Un birou, un dulap, linoleum pe jos, coșul de gunoi, două scaune, fișetul de armament. Și, moț, toporul. Corpul delict. Nu cred că au o cameră de “confiscate”, așa că toporul va sta ori după ușă, lângă mătură și mop, ori prin curte. Ori ajunge la șeful de post acasă. Asta dacă nu cumva oamenii legii se iau în serios și ambalează toporul în plastic, îl etichetează și-l trimit judiciariștilor de la parchet, ca „proba A din dosarul D per P per 2016”.
Nu omul cu toporul e problema, așa cum nu oamenii care mănâncă semințe poluează orașele. Nu prăpăditul ăsta cretin și naiv defrișează România. În curțile tuturor posturilor de poliție din toată România rurală ar trebui să vedem, confiscate, mașini grele, cele care pot căra 40 de tone de lemn o dată. Ar trebui să vedem forwardere, harvestere, tractoare articulate forestiere, capete de procesare.
Cu toate schimbările legislative, cu toată introducerea conceptului de “atac la siguranța națională”, România este în continuare făcută rumeguș. Uitați-vă numai la cazul directorului Romsilva. Omul ăla fură de ani de zile nestingherit, dar n-a fost schimbat până nu a luat o măsură împotriva procesatorilor de lemn. Vă dați seama cât de mare este influența mafiei forestiere, dacă de pe băiatul ăsta și-au luat mâna toți șmecherii care-l țineau în brațe, în doar două zile?
Uite, acum îmi dau seama ce se poate face. Mutați posturile de poliție rurale pe câmp, vă rog. Și alocați fiecăruia o curte de minim un hectar, să poată depozita nu doar utilajele de tăiat pădurile, ci și alea care fac copacii să dispară. Mă gândesc la mașini de rindeluire, ferăstraie pentru lemn, mașini de frezat, MUT-uri, mașini de găurit și scobit, strunguri pentru lemn. Să le vedem aliniate, frumos, etichetate ca “Proba A, B, C…”. Să nu mai fie loc în posturile de poliție și pentru toporul dobitocului singuratic. Să ajungă ăsta prin pădure și să-i fie frică să mai fure lemne, din cauza liniștii asurzitoare din jurul lui. Pentru că liniștea îi sperie pe proști, vă spun eu….
text aparut pe www.psnews.ro
