"... cam nasol te ai bagat cu puric... pareai un tip destept ... de la mine si alte cateva mii ai disparut din lista ..."

Fratele meu, am doua cuvinte pentru tine: i diotule! Nu suntem la o petrecere la care tu si alte cateva mii de persoane mi-au intorc spatele, iar eu urmeaza sa ma simt izolat si prost. Ce mama dracului e atat de nasol?!

Observ, cu aceasta ocazie, un nou tip de prost: ala care are gasca pe Facebook. A descoperit ca si alte "cateva mii" de oameni sunt interesati de Dan Puric si vorbeste la modul "noi, fanii lui Dan Puric, iti spunem ca ...". Sunt o masa fara lider, fara imputerniciri de la Danmnezeu, fara revendicari clare, fara un mesaj coerent, dar care tine sa amendeze sonor tot ce este contra lui Dan Puric pe pamant. Dupa logica lor, trebuie sa-ti placa Dan Puric!

Mie nu-mi place. Si stiti de ce? Stiti de ce nu rezonez la mesajele lui? Pentru ca eu am un Dumnezeu personal, in varsta de 11 ani, care ma iubeste neconditionat. Pun pariu ca aveti si voi asa ceva. Si daca aveti o viata lipsita de sens,o aveti pentru ca, holbandu-va spre cer, sau spre scena pe care delireaza baiatul asta, nu v-ati mai uitat la cei din imediata voastra apropiere. 

Nu sunt impotriva lui Dan Puric. Ma doare-n cot si de el, si de voi, astia ostili. In lumea reala, nu existati, asa cum eu, asa agresiv-verbal pe blog, nu sunt la fel in viata de zi cu zi. Daca ne intalnim pe strada, n-o sa va salut cu "gatul matii de muist, ce faci, arati mai nasol ca in pozele de pe Facebook, umflatule". Ma port normal, cred. Da, imi folosesc blogul pentru a ma descarca psihic de ce ma nemultumeste, sau pentru a lansa idei care, pe mine personal, chiar ma preocupa. Si atat. 

In acelasi spirit, n-o sa ma duc sa arunc cu rosii in Dan Puric. Cultural, nu fac mari diferente intre el si Adrian-Minune.  Si stiti ce e haios? Nici el nu se deosebeste mult de Minune, atunci cand va ia banii. 

[comenteaza aici, daca ai ceva de comentat: www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Eu n-am niciodata maruntis in buzunare. Am in cotiera masinii cateva monezi, pentru carucioarele de la hipermarket. Alte monezi stau acasa, intr-un soi de cos, alaturi de carti de vizita, brichete, memory-stick-uri si alte tampenii. Cand termin banii, sau cand sunt prea multe monezi, le folosesc sa-mi iau tigari, de la magazinul de langa bloc. Si de fiecare data, fetele ma primesc bine: au nevoie de maruntis.

Fetele de la Vebo nu mi-au cerut niciodata maruntis. Nici la Lidl nu se intampla. Probabil am parte de absolvente ale Academiei de Vanzari cu Casa de Marcat, unde cursurile costa zeci de mii de euro, sume pe care gigantii de la Cora, MegaImage,  Carrefour sau Petrom nu si le permit. Asa se face ca, daca ajung prin locurile astea sa cumpar ceva, in doua cazuri din trei ma bucur de unul dintre urmatoarele dialoguri:

Miloaga

Ea: - Face X lei si 50 de bani. N-aveti 50 de bani?

Eu: - Nu.

Ea: - Si eu cum va dau rest? Ioana, imi dai si mie marunt? Nici tu n-ai? Mai cumparati ceva, va rog, chiar n-am sa va dau rest....

Eu: - (in gand) Nu vreau, frate, sa mai cumpar nimic. Sa-mi bag picioarele in magazinul vostru, unde trebuie sa cumpar ce vreti voi!  (sonor) - Rotunjiti, nu-i nici o problema".

Suspicioasa

Ea: - Face X lei si 20 de bani. Douazeci de bani, va rog.

Eu: - N-am.

Ea: - Mai cautati, poate gasiti.

Eu: - N-am.

Ea: - Sigur?

Eu: - (in gand) Ia cauta-ma tu in buzunar. Mai jos. Mai la dreapta. Asaaaaaa.... (sonor) Sigur.

Ea: - O sa va dau niste pliculete de ness, n-am ce sa fac...

Cretinul

De departe, cel mai fabulos dialog il ai cu casierii fara creier. Casierul de la Cora, din Afi, de sambata, m-a cucerit complet: 

El: - X lei si 10 bani. Nu vreti si o napolitana Joe, la un leu si douazeci, sa rotunjim?

Eu: - (in gand) Cum sa rotunjim, cretinule?  La treizeci?! Dai restul rotunjit in secunde, gatul ma-tii de idiot... (sonor) Nu.

El: Bine. Uitati restul!

Si tot asa. Unii au marunt, dar n-ai tu fata de el. Altii au marunt, dar au target la vandut napolitane, ness, agrafe, brichete, braduti de masina. Cei mai haiosi sunt insa cei care nu te cred ca n-ai marunt. Esti, cum ar veni, un escroc. Un fel de schimbas valutar de maruntis. 

-------------------

- monedă, cu sensul de valută, are pluralul monede;

- monedă, cu sensul de ban de metal, are pluralul monezi;

[comenteaza aici, daca ai ceva de comentat: www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Uitasem! Uitasem sa ma bucur! Si sa felicit PRO TV ca a mai descoperit o suta de mii de prosti in Romania. Basca o suta de cretini, chipurile, formatori de opinie, care au pus botul.

Alex, ma! Alex Puica. Baiatul care strangea o suta de mii de like-uri ca sa se insoare. Il mai stiti? I-ati dat like? Felicitari, sunteti foarte prosti.

Tipul nu exista. Nici tipa. Nici nunta. A fost doar o campanie de PR, de la ProTV, pentru promovarea unui nou serial de cacat. A aruncat-o Cabral, primul, pe blog, si toti fraierii din online s-au repezit sa fie la fel de omenosi. Apoi s-a rostogolit si pe tv, inclusiv pe televiziuni concurente Pro-ului. De aici, pana la voi, prostii obisnuiti, n-a mai fost decat un pas. Pe care l-ati facut.

Pe bune, e timpul sa va puneti niste intrebari. Chiar credeti ca exista o caracatita cat o insula? Ca zapada din curte e glontul dintr-o arma secreta, cu care SUA a atacat Buzaul? Ca o fetita din Marea Britanie a descoperit cat de nociv este cuptorul cu microunde? Ca exista o aplicatie care-ti spune cine ti-a vizitat profilul? Ca ai jucat intr-un film adevarat, de ziua Facebook?

Daca i-ati dat un LIKE lui Alex Puica si ati raspuns cu DA la majoritatea intrebarilor de mai sus, aveti doua variante:

1. Deschideti gura maaaare-mare-mare, sa va fericeasca si altii. E clar, destinul v-a harazit asta. Wellcome to the fuckening.

2. Asteptati noua campanie Pro TV "Poti sa traiesti cu venele taiate, daca le tai pe lung". See you on the other side.

[comenteaza aici, daca ai ceva de comentat: www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

N-am vazut Nymphomaniac 2. N-am vazut nici Nymphomaniac 1. In general, nu ma duc la filme la care sexu este subiectul principal. E penibil din cauza publicului. A, atunci cand sexul e un topic pe langa subiectul principal, e ok. Ati vazut Lupul de pe Wall Street? Filmul e de-a dreptul inspirational, te face sa te gandesti la succes in cariera, DiCaprio joaca genial, dar toti vorbesc despre cat de buna la pat era blonda. 

Ma intorc la film. Avem, de o parte, politicienii. Niste disperati de efectele actiunilor lor asupra imaginii publice. "Ce-o sa zica babele, cand ma duc in sectorul 5 sa ma voteze? Ce-o sa-mi faca adversarii politici? Daca sunt de acord, o sa mi se spuna politicianul-porno!". Si zbang, cu cenzura.

De cealalta parte, falsii cinefili. Uitati-va pe net, de ieri avem doua milioane de falsi-cinefili. "Lasati-ne sa vedem capodopera, avem si noi acest hobby, noua nici nu se scoala cand vedem o pi**a, ne intereseaza actul regizoral, nu coitul". Sunt aia care s-ar uita la filme porno si acasa, dar nu-i lasa nevestele. Asa o pot da de gard: "draga, dar e un film foarte bun, psihologic, Lars von Trier a facut si Rambo 3...."

La mijloc, e natia, relaxata, pentru ca filmul e deja pe net. Il poti vedea si daca va fi cenzurat, si daca nu. Si tot scandalul asta cu cenzura e doar o prostie. Nu mai poti cenzura nimic, niciodata. Tehnologia bate cenzura. Inchideti-mi blogul asta, si veti vedea ca voi continua sa scriu. Pe Facebook, pe Twitter, pe Path. Stergeti-mi conturile si tot o sa scriu, lasand comentarii la articolele de pe site-urile de stiri.

Nu ma puteti opri. Nici eu pe voi. Nimeni nu mai poate opri pe nimeni, daca nimeni are acces la tehnologie.  

Singurul lucru care se poate face este sa manipulezi. Spune, cu argumente, ca un film este prost, si-i vei limita audienta. Daca-l interzici, il faci blockbuster.

ai ceva de spus pe tema asta? fa-o aici.

1. In primul rand, povesteste ce fel caine e. Sunt importante marimea, sexul, daca are vreo afectiune cunoscuta sau vizibila. Poate are trei picioare, tu nu spui, iar eu vin cu un copil care vrea sa alerge cu el prin curte. Daca ai scris ca "are ceva la burta" si el are matele pe afara, esti un cretin.

2. Pune o poza relevanta. Nu-i mai poza ochii, de aproape, ca nu esti fotograf profesionist, sa obtii o poza care sa ma faca sa plang. Vei face, mai mult ca sigur, o poza in care se vede un soi de binoclu cu par. Nu poza cu blitz, sa para cainele-vampir. Fotografiaza-l langa o masa, un scaun, un  reper familiar, sa-mi dau seama cat e de mare sau de mic. 

3. Unde l-ai gasit, cretinule? In China, in Romania, in Titu? Vrei sa ma trezesc ca initiez o discutie cu tine, pentru caine, si tu esti din Satu Mare, eu locuind in Ploiesti? Chiar crezi ca as taia tara in doua pentru un caine? Mergi si mai departe cu localizarea, nu face ca STS. Daca iti stii orasul, cu siguranta stii si in ce cartier locuiesti, sau pe ce strada l-ai gasit. Daca animalul a fost pierdut de cineva, informatia e foarte relevanta. 

4. Nu incepe sa te scuzi ca tu nu poti sa-l tii, ca mai ai cinci sute de caini, ca-l iubesti mai mult decat pe ma-ta dar trebuie sa pleci in strainatate. Nu conteaza. Oricum nu te credem. E mai eficient sa scrii "daca nu-l vrea nimeni, il duc la adapost". La adapost ii omoara in 14 zile. 

5. Invata sa vinzi marfa. Spune-ne daca stie sa se ceara afara, daca pare sa se simta relativ ok in zapada, daca latra sonor sau daca musca in joaca, daca roade cabluri, daca da din coada, daca face sex cu piciorul tau. Pentru mine, unele din chestiile astea sunt defecte la un caine, dar stiu persoane care le considera calitati.

Si gata. Acum ai sanse mai mari sa scapi de caine. In fond, despre asta e vorba, nu?

Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Alex Velea, acel băiat brunețel care a umblat o vară cu un tatuaj pe spate in care aparea o virgulă fix intre subiect si predicat, este o persoană demnă de un studiu clinic. Are șanțuri pe abdomen, nu pe creier* [*Alex Velea: "Dacă nu făceam hiphop, mă făceam inginer"]. Poartă cel puțin 80 de culori pe el, la cea mai simplă ținută. Vocabularul și l-a luat de nou, dintr-un ghetou, iar bagajul lexical de oraş i-l face cineva de la PR, in fiecare dimineață.  Unul mic, comod.

Intr-un mod bizar, il plac pe Velea. Seamănă cu Bedros Horasangian, în sensul că atunci când nu-i vine un cuvânt in cap, fabrică unul. Lui Bedros îi era lene să scrie că ține noptiera lângă pat doar pentru a avea scrumiera la îndemână noaptea, așa că folosea "scuturieră". Așa si Velea, cu frațiwear.

A trecut mai mult de un an până când Alex Velea și-a dat seama că fraţiwear** [** Alex Velea: "Fraţiwear înseamă fraţi până la capăt"] seamănă, fonetic, cu wear. Și că există destui cretini care s-ar îmbrăca ca el. Și că dacă el ar face haine, alții le-ar cumpăra și le-ar wear. Și că ar putea să folosească construcția lexicală din dotare ca să promoveze aceste haine.

Știu, sunt dezlânat și greoi. Încercam doar să vă arăt cum funcționează mintea lui Velea. Scuze.

Și le-a scos, mă! A scos hainele Frațiwear. Sunt pe site-ul Danei nuștiucum, la vânzare. Cu 400 de lei tricoul! Așa că merită să punem întrebarea: care cumperi un tricou Alex Velea cu 400 de lei?

1. Ești un puștan prost de bani gata, în clasa a șasea. Îți place Alex Velea. Dai 400 de lei pe un tricou? Nu. Cu banii ăia îți iei două tricouri de la Desigual.
2. Ești un adolescent prost, de clasa a zecea, căruia tăticu' îi dă o mie de lei pe săptămână. Îți place Alex Velea. Dai 400 de lei pe un tricou? Nu, pentru că ăia sunt banii de Fratelli.
3. Ești un tânăr adult foarte prost care ascultă Alex Velea și trăiește din combinații. Dai 400 de lei pe un tricou? Nu pe un tricou Alex Velea. Hoții îți pot oferi, la banii ăia, ultimul model de Paul&Shark sau Vilbrequin. Altfel spus, ceva ce poți să vinzi cu mai mult, nu cu mai puțin.
4. Ești o puștoaică. Îți plac pătrățelele lui Alex Velea. Îi cumperi iubitului un tricou de 400 de lei? Nu. Nu va face pătrățele purtându-l.
5. Ești o adultă cretină și asculți Alex Velea. Dacă iubitului tău i-ar plăcea un tricou Alex Velea, e timpul să-l părăsești. Te-a păcălit, de fapt e clasa a zecea.

După logica "fac haine ca să n-am cui să le vând", mă aștept ca Alex Velea să fondeze o rețea de telefonie mobilă în care să nu poți suna. Eu, de exemplu, i-aş deveni imediat client şi nu l-aş suna niciodată.

Am vazut pe History un documentar.  O familie din India avea sase copii. Toti au muncit o luna pentru ca cel mai frumos dintre ei - vorba vine, frumos - sa poata plati un video cu el recitand tamp un rol. Planul era sa-l faca actor, si pe urma sa intretina el familia.

India e innebunita dupa filme. Copii de 5 ani danseaza in cacatul de pe strazi, imitand vedetele de cinema. Pustii participa la castinguri cum merg ai nostri la biliard. Indianul de sub 18 ani are un singur plan in viata: sa joace intr-un film. 

Pe ideea asta s-a bazat si Zuckenberg, cand a lansat my facebook film. Ne-a luat de indieni si ne-a oferit o aplicatie care iti face un video penibil din pozele urcate de tine pe retea. O prostie, ceva ce ati putea face oricand, mai bine. Din punct de vedere tehnic, amaratul ala de Windows Media Player e avion privat, ca optiuni, pe langa ce iese din aplicatia MFF.  Dar n-a contat... Sute de milioane de useri si-au postat azi noile filme. Filme, ba! Cu cuvantul asta i-a agatat. Oameni's mandri, zici ca joaca in Tacerea Mieilor! Si am observat, destul de socat, ca printre ei sunt si oameni ok, pe care credeam ca-i cunosc. Unuia nu i-a trecut prin cap intrebarea: "Da' de ce sa fac eu asta, azi, la comanda, doar pentru ca vrea Zuckerberg?"

Asa ca nu mai zic nimic. Ma simt anacronic si prost, si ma gandesc cu groaza ce-o sa urmeze: aplicatia in care introduci cat porti la pantofi si care-ti face un video care arata cum ti-a influentat viata numarul 42?

Iar mi-a iesit o campanie. Si are si poster, mai jos...