Nu știu voi, dar eu sunt fascinat de oameni. Aș vrea să văd un film din seria Nașul, cu Gigi Becali. Aș purta o discuție despre universul feminin cu o târfă plină de bube de pe centură. Și, la loc de cinste, aș discuta despre mafie și corupție cu Adrian Năstase.

L-am citit, in dimineața asta: "Una din problemele ce au afectat economia românească în ultimii 20 de ani a fost goana după “recuperarea” și vânzarea fierului “vechi” (...) cantități uriașe de fier au fost exportate (...) puzderia de centre de “valorificare” a fierului “vechi”, ce lucrau și lucrează în complicitate cu “recuperatorii’ de fier (...) sabotarea infrastructurii feroviare, de comunicații (...) Este nevoie de măsuri radicale (...) SOLUTIE: introducerea temporară a unui monopol al statului în ceea ce privește colectarea fierului vechi (...) s-ar putea controla ca la aceste centre să nu mai fie primite cablurile de cupru de la CFR, șinele de cale ferată sau capacele de canal furate. Cea mai proastă soluție este, sigur, cea de acum – cea în care stăm, privim și ne uimim".

Corect. E cea mai proastă soluţie asta de acum. Dar dacă tot ne apucăm de mafia fierului vechi, domnu' Năstase, îl luaţi de mână pe Radu Berceanu şi pe Dan Ioan Popescu mai staţi la puşcărie vreo 450 de ani? Ca voi trei, cu acolitii vostri, dintre care pe cativa ii cunosc personal, ati permis si vanzarea cu taiere la sudura a unor uzine intregi, si autorizarea  lejera a centrelor de colectare. 

Este incredibil cat tupeu are baiatul asta! Zilele astea, Politia Prahova instrumenteaza un dosar cu un nume greu din PSD, implicat in afaceri oneroase cu fier vechi, si Nastase are coaiele sa dea solutii. Decenta ar fi impus sa ceara ani in plus, la pedeapsa. 

Toata povestea, AICI

Nu e rau. Ma duc rar, ca bucataria spaniola nu e pe gustul meu, si, oricum, observ ca am o problema serioasa cu localurile cu bucatarie tematica. Unul n-are curaj, frate, sa ramana in targetul declarat pe firma, asta desi reclamele radio abunda numai in prezentarea tarii din care vine, chipurile, chef-ul. Asa am ajuns sa manac pizza la carciumi cu specific irlandez, sarmale la cele cu specific italian si de toate la unul "mediteranean". Pai de unde focus si awarness solide, daca nu e targetare, copii? De-aia va merge rau la toti...

Ma intorc la Tres Olivos. Ei, saracii, sunt cei mai moderni din piata. Pe fiecare masa e o telecomanda, cu care chemi ospatarul. Da, frate, dar obiceiurile mele de consum inca n-au cuprins si telecomanda aia nenorocita. Asa ca, atunci cand s-a golit paharul, sau vreau o farfurie cu ceva, incep sa ma intorc si sa fac semne ospatarilor. Si - nenorocire - la Tres Olivos de pe Bulevard sunt fete, nu baieti.

Care-i problema? De abordare. Unei chelnerite nu-i poti spune decat "Fii draguta!", sau "Domnisoara!". Daca incepi cu "Papusa!, "Printeso!", sau "Doamna", esti mort. Si faza e ca formulele valabile (primele doua, pentru oligofreni), nu merg strigate. Se intoarce toata lumea de sex feminin. Toate se simt si dragute, si domnisoare. Cu baietii e usor: "mestere, Gogule,  frate, bai". Noi nu ne suparam daca ne apelezi asa. Si nici nu se intoarce nimeni.

Asa ca aseara, incercand sa obtinem ceva din meniu, ne-am pus pe facut semne. Invizibili, frate. Inteleg, aveti telecomenzile pe mese, se aprinde un bec in bar. Dar, fetelor, pana mea, ati orbit? Credeati ca m-am apucat sa dau mustele afara, privind fix spre voi? Da, corect, n-am folosit telecomanda. Dar eram la doi metri si faceam semnul international de "vino putin". 

Plus ca a ajuns sa ma obsedeze politica de cooking in localurile din Ploiesti. La 9 seara, nema ciorbe, supe. Pizza, cacalau. Soro, poate am avut o zi grea, sau una presarata cu fast-food. Deranjeaza ca as vrea si eu un lichid cald sa-mi curga pe gat?

Nu, nu lichidul ala, nervosilor. Nu cu voi vorbeam, oricum.

Stimate domnule ministru al Sănătății.

Știu că sunteți un băiat capabil. Știu și că vă freacă unii ridichea, în aceste zile, cu povestea de la Pitești. Apropo, regret foarte tare că ați pus botul la rapoartele venite din teritoriu, crezând că oamenii își fac treaba bine. Nu și-o fac, unii sunt specialiști doar în rapoarte pozitive. Dacă ați fi trimis niște pitbuli de la minister, ați fi aflat de acum două săptămâni că deștepții de la Argeș n-aveau nici măcar trusele necesare. N-ați făcut-o, cu naivitatea celui care își face treaba bine și crede că toți fac la fel. Sunteți la fel ca mama, care pune doar carne și mirodenii în cârnați, și când aude că ăștia din carmangerii pun și alte rahaturi, își face cruce.

În calitate de băiat capabil, vă rog să vă luați moaca de om rău și să tăiați în carne vie cam pe peste tot. Mi-am pus mari speranțe în dumneavoastră, pentru că niciodată un ministru pesedist n-o să dea afară un director prost de spital, dacă-i tot pesedist. Nici liberalul n-o să dea afară liberali, nici interesul național pe uneperiști. Numai un tehnocrat poate face asta. Și ar trebui să-i demiteți pe toți cei care o ard aiurea, nu să le cereți demisia, ca un domn. Nu merge cu domnia, ăștia au pielea groasă, n-o să plece de la butoanele licitațiilor șmecherite și al șpăgilor colectate de asistente, doar pentru că un ciuri-burii de technocrat, care mâine poimâine se duce acasă, le cere demisia.

De-aia se întâmplă rahaturi ca cel de la Pitești. Iar ăla e un rahat dezgropat de presă, de care altfel nici n-ați fi aflat vreodată, probabil. E plină țara asta de rahaturi mai mici sau mai mari, mai cu moț sau mai turtite, care apar pentru că nu avem niciodată, la butoanele alea mari, de la București, de un tehnocrat lipsit de simpatii politice, decât o dată la 25 de ani.

Vă mai povestesc eu un rahat, mai mic, de data asta. Comarnic. Vinerea asta. O mamă cu fiul ei merg, pe jos, într-o zonă aglomerată din centru. Printre picioarele oamenilor se strecoară un câine care-l mușcă zdravăn pe copil de picior. La spital, medicul spune că mușcătura a fost în zona tendonului, și că numai jeansii groși au făcut ca urmările să nu fie dramatice.

Ca o mamă responsabilă, cu copilul plângând de durere de mână, mama se duce la spitalul de urgențe din Câmpina, pentru că în orașul Comarnic nu există spital. Și dă peste niște băieți, fix ca ăia de la Argeș, care nu aveau, în tot spitalul, o nenorocită de doză de vaccin antitetanos. Noroc că în Câmpina există și medicină privată. Încă un drum și problema s-a rezolvat. Cu 50 de lei.

Dar dacă n-avea femeia 50 de lei, dom’ ministru?

Ce spital de urgențe e ăla fără o doză de vaccin antitetanos?

Câmpina e municipiu, nu oraș. Ce spital de municipiu e ăla fără o doză de vaccin antitetanos e ăla, dom’ ministru?

Ați prins ideea? Dacă nu, suntem într-una din următoarele variante:

·         Un spital de municipiu din România are un sistem de aprovizionare atât de defectuos, încât managerul trebuie dat afară

·         Un spital de municipiu din România are un sistem de ciordit medicamente atât de avansat, încât dacă nu decartezi o șpagă, nu ești tratat corect, și atunci managerul trebuie dat afară.

·         Un spital de municipiu din România permite trimiterea pacienților, care ar trebui tratați gratuit, către firme private de servicii medicale, unde plătești pentru fiecare copcă, și atunci managerul trebuie dat afară.

Ați prins ideea? Mușcați un pic din băieții ăștia plini de tupeu și lipsiți de orice urmă de umanitate? Hai, că se poate, managerii de spitale puși politic au carnea fragedă, că nu depun efort mai deloc… Hai să scăpăm de rahatul de la Câmpina, și încet-încet, n-o să mai avem motive săp spunem că trăim într-o țară de căcat.

text aparut pe www.psnews.ro 

350 de euro lunar, net sa lucrezi cu Cosma. E un sef al dreacu', dar nici salariul nu e asa mic. Sau nu?

N-am nimic cu echipa. Oricum nu știu mai mult de trei jucători. Alta era ideea. 

România are un PIB anual de 130 de miliarde de euro. Asta inseamna 357 de milioane de euro pe zi, sau, ca să ajung mai repede la concluzie, 14 milioane de euro pe oră. Atât producem. S-ar putea să vi se pară mult, deși nu este. Apple produce de vreo șase ori mai mult. 

Revin la cifrele românești. A produs meciul de ieri, cu Steaua, un PIB de 20 de milioane de euro? Sincer, nu cred. Vreo patru milioane de români și-au cumpărat, în medie, câte două beri și ceva de ronțăit. Mai ia și Gigi niște bani, de la organizatorii meciului. A făcut și Pro-ul niște bani, cu audiența înregistrată. Nu se adună 20 de milioane, asta e sigur. Vreo 12, maxim.

Adăugați cât timp o s-o frece, azi, la muncă, jumătate din populația masculină a României. O oră, minim: fie ca să-și revină după berile de aseară, fie ca să povestească "faza aia tare", fie ca sa citeasca ce s-a scris pe net despre meci. Se mai pierd vreo 10 milioane de euro, minim.

Tragem linie si observam ca Steaua a pierdut calificarea, iar Romania a pierdut vreo 18 milioane de euro. 

Asa că mai dă-o'n spanac mea pe Steaua. Reveniți-vă. Luni va trebui să munciți o oră în plus, fără să deveniți mai performanți.

Comentezi? Fa-o aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Sunt dintre cei ce cred că Pro TV este cea mai senzațională organizație media din România. Azi, insă, au dat chix, de două ori. Vina mea: m-a pus dracu să mă uit la Măruță.

1. Nu poți să abordezi un subiect ca moartea Micăi, in emisiunea Happy Hour. In același stil de show tv. Cu generice vesele cu Cătălin Măruță țopăind binedispus, urmate într-o secundă de un Măruță care incerca să pară sobru. Emisiunea Happy Hour merită și o variantă mai austeră de generice și jingle-uri, potrivite cu cazurile dramatice din zona de divertisment. 

2. Nu poți să aloci morții Micăi 10 minute, după care să te scufunzi lejer în puerila și cretina bătaie dintre chef Pulea și concurentul Sulea. De fapt, nu poți să faci o emisiune, cu același prezentator, in același decor, cu aceeași grafică, având două subiecte atât de diferite. 

Mica nu era doar o vedetă care a murit. Era una din vedetele Pro TV din anii 90. Un clasic! Sigur, Măruță nici nu pricepe așa ceva. Pentru el: Mica este un om care a lucrat, cu succes, in lumea Pro, mai mulți ani. 

Una peste alta - grotesc. Știam eu de ce nu stau la ora asta la tv, in general...

Corso ar trebui sa fie, macar datorita numelui, cel mai misto local din Ploiesti. Nu este. Sufera si el, ca si alte localuri, de pe urma angajarilor facute fara cap, si a angajatilor lasati nesupravegheati. De-aia mie mi se pare normal ca patronul oricarui local sa manance zilnic in "curtea" lui, de fiecare data alt preparat. Ocazie cu care ar afla:

- din salate lipsesc dressingurile

- cand sunt aduse, sunt facute din alte ingrediente decat cele din meniu

- sunt taxate in plus, pe nota de plata. 

- 10% din meniu nu este disponibil. Accept un "nu mai avem" pe 2 ianuarie, cand stiu ca termitele petrecarete venite de Revelion au epuizat stocurile. Insa intr-o zi oarecare din martie, sa n-ai nimic din pagina aia plina de deserturi, este inadmisibil.

Cat priveste servirea, cred ca ar trebui pus un anunt jos: "angajatii nostri nu sunt motivati sa urce scarile la 10 minute, pentru a vedea daca cineva mai doreste ceva. Comandati din timp, daca nu vreti sa asteptati 20-25 de minute pentru inca o apa".

Ma mai duc la Corso? Hmmm.... Daca ma gandesc ca am dat 70 de lei pe doua portii, dintre care una o salata, si pe doua bauturi nonalcoolice, nu cred ca ma mai duc.