Nu stiu sa cant, nici sa pictez, desi mi-ar fi placut la nebunie sa am aceste abilitati. Iar daca la capitolul muzica m-am consolat, la cel cu pictura nu. Si dupa ce am vazut pe facebook niste picturi formidabile, mi-am dat seama ca as putea picta cu Nikon-ul. 

Si-am inceput sa ma folosesc de soare, de vant si de un timp de expunere nici lung nici scurt, pe care nu l-am mai exploatat niciodata.

Am o ruda care locuieste intr-o localitate “libera de statul roman”. Pe bune, acolo legea nu exista si nu se aplica. Filipesti de Padure se numeste comuna, si acolo, daca iti cumperi ceva ce nu porti pe tine, in maxim trei luni ajunge la o familie de romi. Ruda mea a devenit atat de obisnuita cu furturile din curte si din casa, incat nu-si mai bate capul deloc. Nu mai este indignata, nici revoltata, nu mai vrea sa afle pe unde au intrat hotii, sau la ce ora, nu se plange la Primarie sau la Politie. Stie ca e degeaba. Pur si simplu isi cumpara alte lucruri si-si aloca pasiunea si interesul pentru alte cauze.
Sesizez, de cateva zile, aceeasi stare de spirit la aproape toata populatia Romaniei. Hotii din Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului si Palatul Victoria nu mai sunt interesanti pentru nimeni, iar furturile lor nu mai scandalizeaza. Exact ca ruda mea, ne-am obisnuit ca politicienii sa ne fure tara. Nu ne putem obisnui, insa, cu gandul ca sapte violatori nenorociti care au distrus o femeie se bucura de libertate, in frumosul judet Vaslui.
Pentru mine e clar ca astia o sa ramana in libertate pana se termina procesul. Si ca unii dintre ei o sa scape cu niste pedepse mici. Acesti nenorociti se simt nevinovati si acum, va dati seama cum o sa se simta atunci? Parca-i aud, in studioul unui nevertebrat de la vreo televiziune care vrea sa faca rating, cum suspina: “Ne-am platit datoriile fata de societate, gata, iertati-ne”.
Dragi nemernici, nu. Eu, de exemplu, nu-s dispus sa va iert nici daca va sinucideti in grup. Bine, daca va violati si ucideti unul pe altul cu salbaticie, s-ar putea sa va iert.. Pana atunci, raman la parerea ca pedeapsa voastra trebuie sa fie lunga, continua si neplacuta. Cum nu-s nici judecator nici vigilante, solutia mea de pedepsire este una perfect legala si tine doar de simtul meu civic. Planul meu, care urmeaza mai jos, are ca obiectiv un mod de viata atat de neplacut pentru voi toti, incat viata sa vi se para groaznica in tara asta.
Am sa sa spun tuturor prietenilor mei cu business in zona aia de tara unde locuiti sa nu va angajeze niciodata. Nu e greu deloc: le scriu un email cu numele voastre (Alin Dumitru Rotaru, Ioan Surleac, Ionuţ Bogdan Boicu, Paul Burlacu, Petrica Bolboceanu, Silviu Avădanei, Silviu Burada) si ii rog sa le scrie pe un Post-It pe care sa-l lipeasca pe monitoarele directorilor de HR din firmele lor.
Am sa incerc sa aflu ce masini conduceti, si am sa-mi rog prietenii politisti sa fie foarte atenti la voi, cand va opresc in trafic. Nu sa incalce legea, Doamne Fereste! Doar s-o aplice cu strictete pana treceti la trotinete.
Am sa incerc sa aflu cu ce se ocupa parintii vostri. Banii lor au platit avocatul care v-a redat libertatea. Pai banii aia sunt facuti ori la un loc de munca, ori intr-o firma pe care o detin babacii, nu? Aveti idee cate firme fac concedieri, pe criza asta? Si cate se trezesc ca nu-si mai pot vinde produsele, pentru ca nu le mai vrea nimeni? Cunoasteti semnificatia cuvantului “boicot”?
Daca voi ajunge vreodata prin Vaslui, si as afla ca voi mergeti frecvent intr-o cafenea, sau intr-un pub, mi-as concentra atentia sa pot sa reclam localul ala macar de trei-patru ori pe zi la Protectia Consumatorului si ANAF. Asa, sa se bucure patronul ala ca-i sunteti clienti…
Sigur, eu sunt din Ploiesti, iar treaba am prin Vaslui foarte rar. Probabil ca planul meu in ce va priveste va esua. Partea misto este ca site-ul asta este citit de cateva sute de mii de oameni in fiecare luna, si ca oricine va poate face ce vreau eu sa va fac. Planul meu n-are copyright, il poate aplica oricine.
De fapt, chiar recomand tuturor celor care citesc acest text sa devina mai atenti, pe termen lung, la cei sapte violatori din Vaslui. Cine afla ceva despre ei sa impartaseasca cu altii, iar aceia sa dea de veste si altora. Pentru mine nu e deloc important ca cei sapte sa faca puscarie, stiu din statistici ca violatorii recidiveaza in proportie foarte mare dupa executarea pedepsei. Eu vreau ca cei sapte sa sufere toata viata pentru ce-au facut, nu doar un an, doi, trei. Si daca ne iese Planul cu astia sapte, sa-l aplicam si pe alti nenorociti. Sa fim prima tara care-si pedepseste nenorocitii fara ajutorul statului, mai ales ca la noi statul este atat de ocupat cu furatul…..
Apropo: voi ati auzit o vorba despre cei sapte violatori la Iohannis, la Ponta, la Gorghiu, sau la Oprea? Nici eu!

text aparut pe www.psnews.ro 

Pentru prima oara in ultimii cinci ani (de fapt habar n-am, dar "cinci" suna serios), am fost pus in situatia de a ma gandi la niste intrebari care tin de cum iti face praf PR-ul personal muzica din masina, cand o asculta altcineva. Vrand-nevrand, ma gandesc acum ce melodie e complet nepotrivita pentru situatia in care duci pe cineva la spital? Melodia X, daca mai e un tip in masina, te face gay? Da ailalta, pe care o canti cu toata gura cand esti singur, te pozitioneaza ca fiind dement, in compania cuiva? De departe, cea mai importanta ar fi: "ce crede o tipa despre muzica din masina mea?". 

Dumnezeu stie. 

Ma uit acum pe folderul din care tot rescriu unicul meu cd de masina. Stiu de ce am Vank (da, am de cand nu se numeau Vunk), Holograf, Directia 5, Vita-de-Vie: pentru ca merita. Am Parazitii, Roua si DJ Sava pentru ca sunt foarte buni, si sper din toata inima ca nu am vreo piesa cu Voltaj, asa cum am descoperit ca am Alb si Negru (imi cer scuzeee!). Nu-mi plac moaca, stilul si zecile de hituri de cacat ale Annei Lesko, dar ma topesc ca inghetata cand ascult Inocenta. Deci, clar, o am! Si Dana de la nu stiu ce trupa ma rupe in gura cu Am nimic fara tine. La loc de cinste, desi habar n-am cum e salvata de nu e printre primele, bulgaroaica lu' Hristov. Geniala cu g mare.

Si cam atat cu romaneasca. Sunt, cat de cat, structurat. La muzica straina din masina, am avantajul si dezavantajul ca pot parea orice: violator in serie, pedofil, gay, terorist, satanist sau gaina cu permis. De pe CD se simte ca-mi place muzica unplugged, dar si ca am traversat curentele muzicale precum un politician partidele: Caro Emerald sta langa Ramstein, Armin van Bureen langa  Guess Who (americanii, din 70, nu asta al nostru), si Korn langa Nouvelle Vague. Stiu de ce am cinci melodii cu Selena Gomez in masina: transport periodic o fana, in varsta de 10 ani, a acestei versiuni netrepanate a mult mai celebrei Hannah Montana.

Varza de pe CD-ul meu e cumva normala, la cum ascult eu muzica. Prima mea masina a fost o Dacie, probabil singura Dacie din oras din care urla Judas Priest, cand rulam nebuneste cu 75 la ora. Dacia n-avea aer conditionat (asta era nimic, n-avea nici lumini), asa ca ma ventilam exclusiv cu geamurile jos. Mi s-a parut aiurea ca sunt atat de transparent pana cand am vazut cum fug de mine, la semafor, BMW-urile cu numere de Bulgaria din care rasunau manelele. Mi-am dat seama ca am rabla aia cu un scop; sa ridic nivelul muzical al orasului!.

Si asa a ramas. Am schimbat inca trei masini de la Dacia aia. Unele au avut aer conditionat. Unele, chiar climatronic. Degeaba, cand imi place melodia, cobor si geamurile. Vara si toamna. Iarna, nu, ca-mi intra zapada in masina si nu mai vad nimic. Si pana azi, n-am avut grija decat sa nu cumva sa rasune pu*ele celor de la Parazitii cand e M in masina. 

Din toata povestea asta, cu analiza muzicii din masina, s-a nascut si-o idee. Daca nu o uit, o s-o vedeti prin ianuarie.