Mai stiti cum se invata istoria, cand eram mici? Dacii erau cei mai smecheri dintre traci, domnitorii romani erau modele de morala si management, soldatii romani erau cei mai fiorosi, savantii romani erau geniile lumii si in toaaaaate-toate-toate casele de pe planeta asta se asculta doar Enescu si Ciprian Porumbescu. Romanii, turcii si ungurii ne-au stat impotriva, dar i-am spulberat ca pe frunze. Una peste alta, spalati pe creier de propaganda asta cretina, bunicii si parintii nostri ajunsesera sa creada sincer ca suntem cel mai tare neam din lume si ne insuflau si noua, in mod natural, tampeniile astea pozitive.

Nu m-ar mira deloc sa aflu ca si ungurii isi cresc copiii asa. Ca in multe din casele din Mures, Harghita, Covasna si Cluj sunt bunici care vorbesc nepotilor despre fala si faima imperiului Austro-Ungar si despre cat de bine era atunci sa fii ungur din Ardealul unguresc. Adica nu ma mira deloc ca exista si tipe tampite si rele printre unguri, asa cum e plin de cretini sovini printre romani.

Tipa de la Kaufland, vanzatoarea aia de mizerii prajite in ulei si clientul revoltat ca nu i se vorbeste in romana. De ei vorbesc. Cei doi sunt subiectul perfect intr-o tara care are un singur vecin prietenos: Marea Neagra. O tara aflata in pragul Centenarului Marii Uniri. O tara aflata la pula unor puteri atat de mari incat ne vor, pe noi si pe altii, saraci, invrajbiti si rai, ca sa avem nevoie de pacificare, ajutoare, investitii, evident, la schimb cu resurse si limitarea de drepturi. Nu vi se pare ciudat ca se tot provoaca subiecte interetnice in perioada asta? Pe bune, puteti ignora contextul? Puteti sa nu vedeti norii artificiali de furtuna asezati cu mana, in fiecare zi, pe cerul Romaniei?

Cat despre cei doi....

Despre tipa n-am multe de spus, pana nu vad toata filmarea. Ca daca ma duc maine la ma-ta (femeie de treaba, ca mama) la magazin, in Drumul Taberei, si o fut in gura, apoi ii zic de tine ca esti un betiv, si ma duc si a treia oara si o filmez cum ma ignora, e posibil sa obtin un filmulet exact ca ala postat de bucuresteanul cu accent de Cluj (ciudat personajul, intre noi fie vorba, cat timp liber are el, de verifica mituri prin toata tara...)

Iar despre tip... nu simt decat dezgust. Inca un transpirat inutil, care nu-si mai gaseste locul in lume si care e convins ca necazurile din viata lui nu sunt din vina lui, ci a femeilor, a ungurilor, a masonilor, a extraterestrilor. Cum a sarit el sa verifice un mit care implica o femeie din cea mai ponegrita minoritate din Romania....

Daca-l cunoaste cineva pe baiatul asta, va rog sa-l intrebati din partea mea daca e suficient de smecher sa se duca in Ferentari si sa intrebe un rom d-ala mare cat un fenomen meteo, de ce nu vorbeste cu el in romana. De ce nu scrie corect in romana. De ce ia ajutor social daca are Mertz. Si cand o termina discutia cu romul se trezeste din coma si iese din spital, rugati-l sa scrie un eseu despre cat de misto e minoritatea maghiara din Romania, ca minoritate. Nu despre liderii ei politici, niste tampiti sinistri la fel ca liderii politici romani (apropo, nici un politician, de la Dragnea la Ciolos si de la Iohannis la Borbely, nu a dat un mesaj de linistire a spiritelor, ceea ce in ochii mei ii face complici la scandalul asta). Nu, nene, despre ungurii simpli, aia de ne sunt vecini, amici, prieteni, colegi, parteneri de afaceri, cu copiii la aceleasi scoli si gradinite ca noi (ungurul meu preferat e AICI).

Pe bune, ia analizati un pic, la rece: daca ar fi sa faceti un clasament, ce minoritati etnice din Romania va plac mai mult ca ungurii? Tiganii? Evreii? Arabii? Italienii? Altii?

#magirl n-a prea avut nevoie de mine, ca in alti ani, in prima zi de scoala, si nici n-am fost solicitat cine stie ce, de clientii obisnuiti, asa ca pe la pranz, am avut o ora libera. Eram in centru, orasul forfotea de oameni, masini. Si de copii. Multi copii. Brusc, am avut revelatia ca e ceva in neregula cu copiii astia. Ca nu e ok sa-i vezi cate o suta, aliniati la coada, la cele trei shaormarii din centru. Ca nu e normal sa-i vezi impanzind terasa McDonalds si bancile din jur. Ca baietii aia beti, de nici 14 ani, n-ar fi trebuie sa fie beti, si ca pustanii aia, de 10-12 ani, n-ar trebui sa fumeze nici pe scarile de la Winmarkt, nici in alta parte. Si mi-am adus aminte de copiii aia, de la Caragiale, iesiti la un exercitiu de aparare civila, cum dadeau peste mine si peste directoarea lor, in curtea liceului. De pustii vazuti la Bran, saptamana trecuta, ingroziti ca trebuie sa traverseze strada singuri si miscandu-se ca niste caprioare speriate, nu ca niste oameni care stiu cum e sa fii pieton. De prietena fiicei mele, care n-a vrut nici sa guste cirese inainte sa le spal, desi nu mai mancase cirese de un an; de pustiul unui amic, care are 12 ani dar inca se joaca de-a monstrul prin curte; de celalalt pusti pe care-l vad des, si care rupe tableta in doua.

Am avut revelatia ca 90% dintre copiii nostri nu mai fac nimic notabil, de luni pana vineri, pentru ca nimeni nu se preocupa de asta. Scolile au murit, ca factori de influenta. Au ajuns locuri in care iei absente si note, nu in care ti se deschide capul. Parintii isi pierd si ei, incet-incet, puterea de influenta, fie pentru ca nu mai pot sa tina pasul, tehnologic, cu copiii, fie pentru ca sunt prea obositi si surmenati de viata in timpul lui Dragnea ca sa-si mai bata capul cu copiii. Am ajuns sa aud oameni spunand "am un copil bun, nu bea, nu fumeaza..", desi copilul are 17 ani, 1.80, e lat in spate, bun de munca, dar e prost ca noaptea.

Solutia ideala, adica retransformarea scolilor in temple ale cunoasterii, este tardiva. Nu se mai poate face nimic, va spun eu. Ne trebuie o catastrofa ca sa putem schimba ceva in domeniul educatiei de stat. Sau, ca in alte domenii, ne trebuie concurenta privata, care sa extraga si sa valorifice acei profesori misto care inca mai exista. Invatamantul de stat are nevoie de concurenta. Scoli private. Firme de cursuri pentru copii. Oameni care sa ne ia banii pe transformarea copiiilor nostri in adulti buni la ceva. Nu sa le dea note, nu sa-i certe ca au parul lung sau nu stau drept in banca, ci sa le bage in cap, intr-o forma atractiva, lucruri de care o sa aiba nevoie, in viata. Ca noi oricum murim toti, la 50+, de vreun cancer. Apropo: ati observat ca vorbim despre cancer cum vorbeam despre gripa acum 20 de ani?

Tot filozofand asa, mi-am adus aminte de Georgiana, cu al sau centru Clever Children. Tipa care tuneaza mintile copiilor. Anul trecut, tot cam pe vrermea asta, am scris despre ea. Si-a fost cu noroc, ca de fiecare data, lumea a dat buluc la Clever Children, toamna trecuta, ocazie cu care am inteles (iar!) de ce fac textele mele zeci de mii de afisari: pentru ca nu mananc cacat si nu vand minciuni neacoperite de realitate.

I-am dat un telefon. "Ce mai faci? Cum iti merge?" Curios ca pisica. Si m-am bucurat sa aflu ca ii merge bine. Ca sunt zeci de copii care vin, adusi de parinti, cam cu forta, la cate un curs, si apoi cer sa fie inscrisi la altul, si la altul, si la altul... Ca de la cinci cursuri a ajuns la unsprezece. Ca o suna fostele colege, din invatamant, si-i spun ca la scoala se vede diferenta dintre un copil care face doar cursurile si unul dus la Clever Children. Ca au inceput sa-i spuna mamicile ca li s-au schimbat copiii, ca au note mai bune la scoala, ca se joaca altfel decat se jucau pana acum... Si-am simtit-o mandra tare de cursul ei de robotica, singurul din Ploiesti, de cursurile de maniere elegante pentru copii, de MBA-ul Copiilor, de cursul de educatie antreprenoriala, de cursul de germana, de cursul de conversatie in limba engleza...

Si-am ajuns acasa atat de bine dispus ca cineva ca Georgiana ne ia banii cinstit, facand din copiii nostri niste oameni mai misto, incat am zis sa o laud un pic. Tot mi se zice frecvent "ar trebui sa fii mai responsabil cu ce scrii, ca te citeste multa lume". Ia cititi-ma si duceti-va copiii la Clever Children. Cine si-l inscrie, pana pe 30 septembrie, la vreun curs, va fi primit gratuit la workshopul de fotografie cu telefonul pe care o sa-l fac, in octombrie, la Clever Children Ploiesti. Promit.

 

Daca as fi jurnalist, as citi cu atentie ce urmeaza:

Soldatul roman nu are leafa mare, ci leafa mica plus niste bani numiti "norma de hrana" (x lei pe zi). Cand are misiune sau e in razboi, soldatul roman primeste doar leafa cea mica, pentru ca acolo, pe coclauri, unde e cu cortul si cu trancanul, primeste hrana, deci pula "norma de hrana". Practic, in loc sa fie platit mai mult pe durata conflictului, fie el simulat sau real, militarul roman e platit mai prost.
Suntem singura armata NATO in aceasta situatie. In toate celelalte tari NATO, mancarea este asigurata gratuit si la unitate, si in aplicatie, si la razboi, nefiind considerata un drept salarial.
Practic, in acest moment, ca sa ramanem fara armata, trebuie doar ca o tara sa ne declare razboi. Sa trimita un ambasador cu declaratia de razboi la MAE, fara sa miste un soldat sau sa traga vreun glont. Potrivit uzantelor, Romania intra automat in stare de alerta/necesitate/razboi, la fel de automat se suspenda plata normei de hrana, iar militarii romani o sa mai fie platiti cu 1.000-1.500 lei pe luna. Pe bune, cat credeti ca dureaza pana se duc toti militarii acasa, in civilie, lasand tara pe mana dobitocului patentat care a scris asa legea, care esti, futu-ti capul ala de distrus mental, cum pizda ma-tii nu te-ai gandit la asta?

Cum ziceam: pentru jurnalisti. Promit ca dau share anchetei care pleaca de la informatia asta.