Imi plac la maxim merele alea galbene, mici. Avea var-miu, la tara, in niste meri pitici, in curte, si n-o sa uit niciodata rasfatul de atunci. Asa ca atunci cand am regasit merele astea in oferta Mega Image, cel mai apropiat magazin din cartier, am fost placut surprins si am inceput sa mi le cumpar periodic. 

Pe urma, merele astea mici si galbene au aparut si la Carrefour Market-ul din zona. Asa ca n-as putea sa spun, exact, de unde le-am cumparat, in septembrie 2013. Sigur este ca am merele din una dintre astea doua locatii. Spre rusinea mea, nu ma duc niciodata la piata. Amestecul ala de tigani care n-au cultivat nimic, niciodata, si de tarani care au muncit de-au rupt, dar nu se lasa pana nu te fura la cantar - nu mi-a placut niciodata. 

Stiu ca am cumparat mere in septembrie 2013 pentru ca am niste poze, postate pe un grup de fotografie de pe Facebook. Am fost intr-o sambata, la un workshop de fotografie, pe bulevard. In dimineata aia, cumparasem din Obor o masinuta de jucarie. Am fotografiat masinuta in trafic, printre masinile de pe Bulevard. Iar ajuns acasa, am scos un mar din frigider si am decupat, in el, cu cuter-ul un garaj pentru masinuta. Am facut din nou fotografii.

Toate pozele sunt si acum pe grup, datate septembrie 2013. Le-am gasit cautand altceva, si m-am amuzat foarte tare. Pe urma mi-am adus aminte ca ar trebui sa mai am marul transformat in garaj pentru un Mini Cooper de jucarie. Si l-am gasit, pe un raft. S-a micsorat, s-a zbarcit, dar exista.

Gata, asta e povestea. Am un mar care a rezistat, taiat, fara sa mucegaiasca sau sa putrezeasca, mai bine de un an de zile. Se vede in poza, avand ca fundal pozele de anul trecut. Ce contine de s-a comportat atat de nenatural, numai producatorii lui stiu. Si, probabil, achizitorii din Carrefour si Mega Image. Stiti ca genul asta de companii se cacă pe ele că au niște proceduri exigente de evaluare si testare a mărfii, pentru a nu pune in pericol sănătatea publica.... Au pe dracu'....

Stiu, o sa va aduceti aminte ca ati vazut asta pe la tara, pe la bunici. Va aduceti aminte prost. Si bunica tinea mere in pod, peste iarna, dar nu rezistau mai mult de 6 luni, si numai daca nu erau atinse de alte mere. Daca le zgariai, loveai, taiau, se stricau in 3 zile. Ori, marul meu de la Mega Image sau Carrefour a devenit obiect decorativ fara sa controlez vreun fel mediul in care a fost tinut si dupa ce a fost facut harcea-parcea cu un cuter. 

Si faza e ca nu-mi mai vine sa cumpar merele astea, intelegeti? Cred ca o sa ma duc la piata....

UPDATE octombrie 2015: Am scris textul in septembrie 2014. Iar marul rezista. Uite-l!

Discutam despre mere pe www.facebook.com/bogdanstoica.ro?

La mine pe blog nu se comenteaza. E spatiul meu, scriu ce vreau, cum vreau. Nu va place? Nu cititi, si gata. Pe psnews.ro, locul unde scriu de vreo luna (sau doua?), insa, lucrurile nu stau deloc asa. Ala e un site de stiri, nu un blog, iar comentariile cititorilor fac parte din reteta.

E campanie. Unii tin cu X, altii cu Z. Si orice as scrie, mi-o iau in toate gaurile. Stiam ca o sa se intample, si, pe fond, ma lasa rece. Am ignorat tot, pentru ca mereu am altceva mai bun de facut.

Azi, insa, am fost un dobitoc. Am intrat in jocul unuia, incercand sa-i explic ceva, pentru ca parea ca intelesese aiurea ce-am scris. Atat mi-a trebuit. M-a facut prost, si-a imaginat o familie in jurul meu, formata tot din prosti. Apoi i-a venit gasca de amici, care si-au imaginat si ei cat de prost sunt. Dialogul cu mine disparuse, discutau intre ei despre mine si despre prostia mea cu o ardoare, de ziceai ca asteapta de dimineata sa faca asa ceva.

Ce-aveti, ma?

Adica, atat de trista va e viata, incat nu mai suportati o alta parere decat cea in care credeti? Si ce daca nu-mi place X, sau Y? Ce daca scriu ceva urat pe buletinul meu de vot? Cum va poate afecta asa ceva?

Oamenii astia, care sustin ca n-ai voie sa ai o parere, pentru ca ei au alta pe care au voie s-o detina, nu ca tine, mi se par fascinanti. Pentru ca, de obicei, sustin truisme de cacat. Ponta a zis ca face, deci minte. Iohannis a zis ca face, deci spune adevarul. Iar daca indraznesti sa spui ca nu-ti place nici unul, esti tot un bou, pentru ca nu te-ai gandit la Macovei.

Stiu ca, in marea lor majoritate, comentatorii astia sunt platiti sa combata. Stiu si ca sunt, tot in mare majoritate, niste mici hiene lașe, care n-ar scoate o vorba, daca te-ai intalni cu ei pe strada. Pe internet, insa, sunt tigri. Iar Facebook-ul este locul de joaca perfect pentru acesti alienati, care au nevoie zilnic de o confirmare a faptului ca ei cred in ceva valoros. Si se iau in serios, oricare ar fi miza si oricum ar fi tonul. Nu conteaza daca te distrezi scriind.

"Umorul negru nu e pentru oricine", mi-a zis I, azi. Stiam, dar probabil ca azi am avut o cadere de calciu. Sa incerci sa convingi pe cineva, de ceva, pe internet, a devenit ceva de domeniul fantasticului. Oamenii astia nu mai intra in coliziuni de idei, ca sa ramana ceva valoros dupa discutie, ci vor sa-ti impuna ție punctul lor de vedere.

Si stiți de ce? Pentru ca al tău nu conteaza. Al tău e prost. Știu ei mai bine.

Marș, mă.....

Imaginaţi-vă că România este un autocar care merge la Voroneț. Brusc, nea Traian şoferul iese de pe DN și acum conduce pe câmp, prin gropi și șanțuri. Strigăm la el şi raspunde invariabil cu: "eu sunt soferul, eu conduc, vedeţi că va duc la o pensiune pe care o stiu eu, Pensiunea Elena, e mult mai misto decat Voroneţul...". 

Ne e frică, dar nu poţi să-i pui nebunului mâna pe volan, că răstoarnă maşina. Aşa că-l lăsăm să conducă, sperând că nu ajungem în vreo râpă. Putem doar să-l studiem, si observam la nea Traian lucruri noi. Ii tremură capul necontrolat, vorbeşte fără rost despre nenorocita aia de pensiune. Şi, dacă ne uităm mai bine la el, arată de parcă n-a mai dormit de trei zile. Nu ne putem apropia de el, ca devine isteric, dar toti suntem siguri ca miroase a băutură. 

Cautăm pe net Pensiunea Elena. E doar o nenorocire de şură, cu review-uri proaste; un loc de tranzit pentru persoane dubioase. N-are paturi pentru toţi, aşa că, dacă nu ne omoară ăsta până ajungem, cel mai probabil o să dormim afară. Cine o putea sa mai doarma...

"Să sune cineva la 112, sa spuna ca România e condusă de un șofer beat mort", vine cineva cu ideea. Am incercat sa sunam la 112, dar pe unde ne-a dus fanaticul asta, nici semnal n-avem la telefon. Se intuneca, iar omul refuza sa aprinda luminile. Zice ca stie drumul spre pensiunea Elena si cu ochii inchisi....

De fapt, e numai vina noastra pentru situatia in care ne aflam. Cand a fost sa angajam soferul cu care sa plecam la Voronet, am ales prost. Soferul nostru parea un amarat de treaba, vesel si optimist, dar care in ziua aia plangea ca n-are cum sa conduca si el o masina, ca nu are pasageri. Am cedat lacrimilor lui si ne-am imbarcat, fara sa ne punem macar cateva intrebari logice.

• Nea Traian are bani de motorina sau o ne tot taxeze pe drum?
• Masinile pe care le-a condus, inainte, sunt in stare buna sau nu se mai stie nimic de ele? 
• E om serios, sau vreo petarda hoata, de neam de manivela?
• Are vreo combinatie, ia vreun comision de la pensiunea Elena, de ne duce cu sila la ea?

Nu mai conteaza. In zare se vad niste case, iar nea Traian sustine ca pensiunea Elena e foarte aproape. De fapt, e foarte departe, dar soferul nostru e convins ca se afla pe drumul cel bun. In 20 de minute, nea Traian soferul va fi istorie, pentru noi. Cand o sa opreasca, il dam jos. Nu mai are rost sa sunam la 112, ci sa cautam un alt sofer. Unul cu referinte bune, nu amuzant si lacrimogen, ca nea Traian...

www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Daca as fi politician, candidat la presedintie si etnic german, n-as saluta asa de Ziua Holocaustului.

Bine, eu nici nu stiu nimic despre PR-ul politic....

Si-am fost si bolnav cand eram mic....

Inainte de toate, daca nu te uiti nici macar accidental la Vocea Romaniei, nu citi mai departe. N-ai intelege nimic si ai trage niste concluzii de cacat. 

Pentru restul publicului: pun pariu ca v-ati pus si voi intrebarea. Sau ca v-o puneti, saptamanal, cand va uitati. Ca puneti pariuri, gen "pe asta o ia Smiley, uite ce bidoane are", sau "bai, asta canta mai bine decat Chirila, nu-l ia sigur, din invidie". 

Eu am mers si mai departe, cu Vocea Romaniei. La un spritz d-ala complicat, cu lautari, ne intorceam cu scaunele cand ne placea muzica urlata de niste betivi de prieteni, sau huiduiam cand o luau razna. Stiti ce misto ne-am distrat, asa pulbere cum eram? A fost maxim, pana am pus scaunul pe piciorul unui prieten....

Acum, pe bune: esti pe scena, ai cantat perfect, s-au intors toti patru. In echipa cui te-ai duce? La Smiley, la Chirila, la Moga, sau la Loredana?

Greu, frate...

Show-ul asta se castiga doar pe jumatate de pe urma antrenorului. Pana la urma, e vorba de votul publicului, unde SMS-urile platite sunt arma cea mai importanta. Sigur, antrenorul te invata sa-ti folosesti vocea, iti alege piesa, dar daca n-ai sustinere in lumea OrangeVodafoneTelekom, esti mort.

Si pana la urma, depinde ce vrei: sa castigi Vocea Romaniei sau sa faci o cariera in muzica? Ca uite, Valentin Dinu n-a castigat-o, dar canta de rupe, pe bani, la evenimente, iar negresa aia solida a castigat-o si a disparut complet.

E clar ca daca vrei o cariera, e mai bine sa-l alegi pe Smiley. Sigur, tipul abia leaga doua vorbe, dar a invatat care-i vrajeala in showbiz si te poate urca pe niste scene, la Zilele Comunelor Mici si de Cacat, si dupa aia pe MTV. E bun si Moga, inventatorul vedetelor nememorabile, care rup radiourile doi-trei ani si pe urma dispar. Daca ai noroc, o sa si castigi niste bani de pe urma lui. Chirila, in schimb, desi mie mi pare ca si-a pierdut complet busola, si canta din ce in ce mai prost, e capabil sa aleaga ceva misto pentru tine, cu care sa rupi scena, in finala. La fel si Loredana, vedeta care pare tot mai mult ramasa in muzica, decat pasionata de muzica, dar care are experienta scenei ca nimeni altul din show-ul ala.

Eu de exemplu, l-as alege pe Chirila. I-as face capul vraiste cu ce ma deranjeaza la el, dar sunt sigur ca am trage niste baute pe cinste impreuna. Nici n-am alte variante. Moga, cu statura lui de copil, sau Smiley, cu psihicul lui de copil - n-au cum sa ma inspire in vreun fel, pun pariu ca-i iau la suturi in cur dupa prima zi. Iar cu Loredana - nici macar nu-mi mai doresc s-o, dar s-o aud cum ma cearta cand cant ca o pu&a (apropo, eu chiar cant asa). Pai ce, suntem casatoriti de 15 ani, sa nu-mi doresc s-o 'ut si sa urle la mine?!

Chioscul n-arata rau, e chiar o idee buna sa impanzesti orasul cu asa ceva. Mi-a placut si ca dureaza foarte putin ca sa iti faca o cafea. Ca ai de unde alege, ca paharele sunt misto, iar preturile sunt ok (2,5 lei un esspreso lung).

Problema e ca avem de-a face tot cu gustul ala, modest, de cafea de automat. Adica, nu va asteptati la vreo arabica de calitate. Robusta cat cuprinde si, in cazul meu - prajita cam tare.

Deci, nu. Mai bine beau acasa.

Azi am avut șansa unică să-l fotografiez pe președintele pisicilor din România. Așa cum bănuiți deja, e ușor ciacâr și se dă alb, deși e negru.

Mai stiti de ce s-a luat Andrei Plesu de Radu Beligan? Pentru ca a considerat impardonabil faptul ca un om cu notorietate lui Beligan sa-l sustina pe Ponta si nu pe omul ales de Basescu, cel care l-a hranit pe Plesu ani la rand, oferindu-i diverse posturi, de la ministru la consilier prezidential. Din cauza ipocriziei manifestate in raport cu Radu Beligan, Plesu si-a luat-o intr-un asemenea hal de la actori, jurnalisti, analisti si bloggeri, incat a mai marait o data scurt, invocand dreptul la opinie (pe care nu i-l acorda si lui Beligan), si-a tacut. 

Dar azi a fost reluata poezia anti-Beligan, in varianta lui Gabriel Liiceanu. Alt basist declarat! Si bineinteles ca reactia a fost aceeasi: s-au repostat pe facebook citate in care Liiceanu il pupa in cur pe Basescu, iar textul sau este ridiculizat.

Dupa episodul Plesu, eu unul as fi anticipat aceasta reactie. Iar Liiceanu e mult mai destept decat mine. Si-atunci, de ce a facut-o?

Pentru ca trebuie, ba.

Pentru ca e ordin. Iar ordinul se executa, nu se discuta.

Credeti ca Liiceanu n-avea altceva mai bun de facut decat sa scrie despre Radu Beligan si despre un demers petrecut acum doua saptamani, interval de timp egal cu o suta de ani, in televiziune? Eu cred ca avea. E o toamna incredibila, forfota umana specifica verii s-a dus, agresiunea tentatiilor de tot felul s-a terminat, frunzele isi schimba culoarea, parcurile sunt superbe, poti citi afara, in hamac, poti sa bei un ceai cu prietenii bucurandu-te de soarele bland.... E anotimpul inspiratiei pentru unul ca Liiceanu, va spun eu. 

Dar daca trebuie.... aia e. Te duci frumos si faci ce trebuie. 

Mi se pare cretin, de-a dreptul, sa spui ca Radu Beligan e un mercenar nemilos al PSD, care se foloseste, intr-un mod malefic, de uriasa sa influenta asupra romanilor ca sa-l faca presedinte pe Victor Ponta. Pentru ca sunt doar doua explicatii pentru endorsement-ul facut:

1. fie Beligan a luat cateva sute de euro, cum ia Andi Moisescu cand este MC la o petrecere de companie;
2. fie Beligan chiar il place pe candidatul PSD. Pana mea, cati ani are Beligan? Doua sute? Pai toti cei de varsta lui tin cu PSD-ul....

De fapt, nici nu conteaza. Radu Beligan e doar cunoscut. Fie ca spui "beligan" sau "eugenie", e tot aia. Nu se intampla nici un declic emotional. Beligan nu e un lider de opinie. Nu mai e atat de popular, lipsind de la televizor. Si nu cred ca parerea lui despre Ponta conteaza, electoral vorbind.

De-aia cred ca Plesu si Liiceanu au fost pusi sa se ia de el. Si tot de-aia cred ca e foarte nasol sa fii Liiceanu sau Plesu, zilele astea. Sa nu puteti voi, bai, sa va bucurati de toamna asta superba, de frica sa nu va injure lumea pe strada ca va luati aiurea de un batranel ramolit.....

cumpără o carte mișto pentru o tipă mișto:

Pisicile sunt paznicii perfecti: costa putin, nu dorm noaptea, sunt considerate aiurite. Uitati-va numai cum asigura aceste patru pisici paza unui bloc din zona Complexului Mare Nord: una se uita spre nord, una spre sud, una spre vest, iar cea care pare ca doarme se uita tot timpul spre est. Am vazut-o eu...