Intamplarea face sa cunosc niste oameni, dintre cei care-i stau alaturi lui Klaus Johannis in aceasta campanie electorala. Si azi m-am distrat copios, ascultandu-i ce-au de facut: ceva imposibil. Asta pentru cel mai celebru neamt din Romania are o problema: pana si el stie ca o sa piarda alegerile. Ia fiti atenti la cele cinci reguli de campanie stabilite de el:

• - nu merg in comune si in targuri; 
• - nu-l atacam pe Basescu, ca ne trebuie electoratul lui;
• - metoda mea preferata de comunicare este televiziunea;
• - lasati mesajele in grija mea, voi mobilizati activistii;
• - pentru mine, duminica e zi libera;

Am mai ajutat si eu un candidat, doi... Am mai scris cate un discurs si am mai strans niste oameni la o poveste cu mici in coada. Dar n-am avut niciodata un candidat atat de anti-el, pe care l-as fi abandonat imediat dupa ce imi spunea tampeniile astea. Cum sa zici, ma, intr-o campanie prezidentiala, ca duminica e zi libera?! Cum sa te lasam  sa faci tu mesajele, tu fiind un anti-comunicare?! Cum sa-ti pui echipa de PR sa faca schemele de lucru cu activistii?! 

Discutia de azi mi-a fost, totusi, foarte folositoare. Am inteles de ce se poarta ca niste cretini liberalii din Ploiesti, plus ca am ras la maxim de prietenii mei. Cel mai prost politician pe care l-am antrenat făcea, la debut, declaratii politice, chestii ca "politicianul X e tare in clanţă" sau "reforma e subţi", si tot a ajuns ministru, pentru ca avea alte calitati. Cu Johannis, insă, nu e nimic de făcut. Nimic! E o cauza pierduta, exact ca stransul de semnaturi pe Facebook, care nu creaza niciodata efecte in viata reala.

...............

Daca vrei sa comentezi ceva la acest text, intra AICI.

As dori sa stiu ce planuri au, cei doi, pe urmatoarele teme:

1. Legalizarea prostitutiei – eu sunt pro. In momentul asta, curvele sunt doar niste sclave moderne, iar incidenta bolilor cu transmitere sexual este la un nivel fara precedent.

2. Legalizarea consumului de droguri – eu sunt contra. Legalizare ar insemna proliferare, iar scolile si liceele noastre nu sunt pregatite, cu oameni si cu logistica, pentru asa ceva.

3. Exploatarea aurului de la Roșia Montana – eu sunt pro. Am fost la Rosia Montana, am fi niste cretini sa nu scoatem aurul de-acolo. Sigur, in conditii financiare mai bune, nu ca acum.

4. Exploatarea gazelor de sist – eu sunt contra. Olandezii au facut o legatura intre cutremure si exploatarile de acest fel. Si americanii. Numai noi ne incapatanam sa credem ca fracturarea hidraulica a rocilor este ok.

5. Casatoriile gay – eu sunt pro. Sa se ia, sa se duca la biserica, sa se pupe pe gura, sa faca acte de credit pentru casa, masina, sa se gireze si sa se mute la mamele lor, cand se cearta. Nu dauneaza nimanui.

6. Adoptii de copii in cupluri gay – eu sunt contra. Ar fi si absurd. Daca vrei sa devii asistent maternal ti se pune conditia sa faci parte dintr-un cuplu barbat-femeie, pentru a nu afecta psihicul copilului. Pe logica asta, doi barbati sau două femei nu pot fi mama si tata unui copil adoptat.

7. Fiscalizarea averilor bisericesti – eu sunt pro. Bisericile au prea multi bani care sunt prea putin cheltuiti in folosul enoriasilor. Un 16% mi se pare bine-venit.

8. Reintroducerea pedepsei cu moartea – eu sunt pro. Unul care violeaza copii, care omoara cu sange rece si sadism, unul care secera cate zece vieti o data, mergand beat la volan, nu mai are ce cauta printre noi.

9. Control anti-drog – conditie obligatorie pentru cei ce vor functii publice. Sunt satul de cati functionari aud ca trag ceva pe nas intre doua licitatii.

10. Declararea afinilor – o sa radeti, o sa vi se para o prostie. Dar nu era bine daca stiam ca Bercea Mondialu si-a bagat in familie oameni ca Basescu sau Stolojan?

Si mai e ceva. As dori sa primesc raspunsurile in engleza. Serios. Nu de alta, dar eu ador minciunile spuse intr-o engleza corecta. Nu vreau un presedinte care vorbeste despre „ză madăr end ză fadăr of dă economi” si despre dacii care se trag din camioane. Putem mai mult, serios.

text publicat pe www.psnews.ro 

Sile Cămătaru și fiul lui sunt agenți de vânzari la un cimitir privat. "Lucram cinstit. Facem oferte". Deci, epic. Superb. S-a spus totul.

Cu toate insistentele salvatorilor, baba a ramas ferma pe pozitii, in mijlocul curtii: Nu plec, mama. Am tinut post, am dat bani la popa, n-am preacurvit, am fost la biserica si i-am tinut toate pomenile lu' raposatu'. Nu ma lasa el, Dumnezeu dragutu'...

Si sa vezi chestie: a lasat-o. Viitura a distrus complet gospodaria si era s-o omoare pe baba. Abia au salvat-o pompierii. La doua zile dupa inundatii, femeia era inca in stare de soc. Statea intr-un container adus de primarie si nu intelegea nimic din ce i s-a intamplat, pentru ca mintea ei refuza sa creada ca Dumnezeu e rau cu ea. De parca era vorba despre Dumnezeu....

La baba aia m-am dus cu gandul, cand am vazut reactiile de aseara ale jurnalistilor basisti, dupa ce presedintele si-a laudat petarda favorita:

• - Elena Udrea nu va fi niciodată moștenitorul politic al lui Băsescu, indiferent cine ce ar face.
• - Statul de drept nu are unghii roz!
• - Ce trist e să te uiți la Băsescu acum. 
• - Traian Basescu a rupt azi contractul politic tacit cu sustinatorii sai.
• - Basescu angajeaza ceva ce nu are: sustinere neconditionata.
• - Presedintele devine usor-usor un balast. 
• - Băsescu lovește în toți cei care l-au susținut, doar-doar i-o face o cărare Elenei Udrea
• - etc.

Bai, voi va dati seama cat de departe sunt oamenii astia, cu mintile, daca ei inca mai credeau pana ieri seara ca Basescu si Udrea au un plan de tara, nu un plan personal? Cum rad astia ca Robert Turcescu, Sorina Matei, Ionut Popescu, de Mircea Badea si de Mihai Gadea, cand ei fac fix acelasi lucru, iar sustinerea acordata pana ieri presedintelui era la fel de oligofrena? 

Se tot scrie despre politicieni iresponsabili, despre angajati ai statului care nu-si dau seama de consecintele actiunilor lor. Ce ne facem cand liderii de opinie din presa se poarta iresponsabil? Sau cand sunt atat de prosti incat se prind ultimii de o chestie penibil de vizibila?

Apropo, baieti: cum o sa spuneti publicului vostru ca doamna aia blonda pe care o pupati in cur cu atata pofta, timp de zece ani, e de fapt o curva proasta, care vrea sa dea sifilis statului de drept? Ca sunt curios la maxim....

1. In primul rand, ca sunt sanse mari sa fi auzit, cu aceasta ocazie, despre Scleroza Laterala Amiotrofica. Nu ca acum ai putea s-o deosebesti de scleroza multipla... E haios ca ti-ai dezvoltat competenta asta, pentru ca pun pariu ca nu stii sa acorzi primul ajutor, daca fiul sau nevasta se ineaca cu o bucata de carne, si nu stii exact ce pastile ia maica-ta, si la ce ore. Cu alte cuvinte, esti la fel de bou ca inainte pe subiecte care ar trebui sa te intereseze, si competent in ceva de care oricum nu-ti pasa.

2. In al doilea rand, trebuie sa recunosti ca personalitatea ta se bazeaza destul de serios pe exhibitionism. Nu ca asta ar fi rau, Doamne Fereste. Scrie si in Biblie ca e bine sa fii exhibitionist (in aia de pe net). Cum te-ai asezat tu, frumos, la camera.... Cum ti-ai spus discursul, serios... Cum ai nominalizat tu niste oameni.... M-ai emotionat: mi-aduc aminte de aia mica a mea, cand fugea prin camera spunand ca e ponei....

3. In al treilea rand, esti snob. Daca nu erai, ai fi dat niste bani pentru combaterea acestei boli fara sa-ti pui apa cu gheata in cap si fara sa te filmezi. Si ai face pe generosul tot timpul, nu doar acum. 

4. In al patrulea rand, te consideri cel putin un pui de vedeta. Daca te uiti atent, in Romania au facut gestul asta doar vedetele fara un nucleu dur de fani. Gen Andreea Marin, pe care o place toata lumea care n-o uraste pentru ca e falsa. Sau Adrian Mutu, pe care-l plac doar fanii echipei la care joaca, restul considerandu-l un drogat care si-a distrus cariera. Sau Cristian Boureanu, politicianul celebru pentru ca oamenii ii fac toate nevestele. Nu ti se pare aiurea, cumva, ca imiti oameni care nu sunt cunoscuti pentru competentele lor, ci sunt doar cunoscuti?

5. In al cincilea rand, sunt sanse mari sa fii si un hipster cretin. Nu ca ar fi rau sa fii hipster (scrie si in biblie). Dar numai un hipster cretin achieseaza la aaaaaabsolut toate trendurile sociale, chiar si la alea care dureaza o saptamana-doua. Sunt sanse mari ca tu sa fi contribuit si la un videoclip Harlem Shake si la un videoclip Happy. Sau sa fi purtat bratara Shamballa deși nu porți brățări, în generaș. Sau sa ai tenisi rosii. Sa fi baut Aperol Spritz fara sa fi baut vreodata un vin roze. Sa fi semnat toate petitiile idioate pro-caini, deși nu ai un câine. Ma opresc, desi pot continua la infinit....

Si gata. In final, imi cer iertare cetatenilor romani care au facut gestul Ice Bucket Challenge din convingere, si ii rog sa-mi spuna si mie numele si adresa entitatii din Romania care face cercetari in vederea combaterii sclerozei laterale amiotrofice. Pentru ca eu nu stiu sa existe vreuna.....

Vezi un video genial, mai jos. Si nu te enerva, da, ca doar un sfert din banii donati de tine (daca i-ai donat!) ajung in cercetare...

[www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Fotografia este o chestie atat de complexa, incat credeam ca n-o sa fiu niciodata in situatia de a da sfaturi cuiva. Din pacate, asa cum s-a intamplat deja cu muzica, cu jurnalismul si cu literatura, distruse prin deprofesionalizare, acum se intampla ceva similar cu fotografia. Pe Facebook, de exemplu, se inregistreaza o explozie de pagini si profiluri de tip Cutarescu Photography. Nouazeci la suta dintre ele ascund diletanti care in loc de ochi/studiu/ exercitiu/DSLR au doar DSLR/tupeu. Si pentru ca vad oameni ok din anturajul meu cum isi arunca banii pe poze ridicole, am decis sa fac o lista cu cele mai importante zece lucruri de care ar fi bine sa tii cont cand alegi un fotograf. Plus un bonus, cu totul si cu totul subiectiv.

Notati, va rog:

1. Intreaba. Daca ti-au placut pozele lui X, intreaba-l pe X cine i le-a facut. Intreaba si cum l-a ales tocmai pe acel fotograf, pentru ca una e sa afli ca avea recomandari, si alta ca ii era dator un serviciu lui X.

2. Intreaba-l si pe Y, si pe Z, de cate un fotograf si apoi intreaba-ti prietenii daca au auzit vreodata de numele care ti-au fost recomandate. Nu te limita niciodata la prima alegere. 

3. Daca ai in vizor un fotograf, uita-te pe munca lui. Studiaza-l. Sigur are un site, sau macar o pagina de Facebook. Alege-i pe cei si cu site si Facebook, nu doar cu Facebook. Daca omul nu are nici un portofoliu bogat, nici un site, cel mai probabil nu e un fotograf bun, ci un viitor fotograf bun.

4. Discuta cu fotograful. Nu de preturi, nu asta e important deocamdata. Incearca sa vezi ce fel de om este. Renunta la fotograf daca nu reusesti sa comunici bine cu el. Necomunicand ok, nu te vei simti confortabil la shooting si ai sanse mari sa nu-ti iasa niste fotografii misto. 

5. Pune-l pe fotograf sa-ti scrie trei randuri pe chat, sau un email. Daca e semianalfabet, nu te astepta sa vina cu idei misto. Nu te astepta sa gasesti in fotografii compozitii indraznete, inedite. Nu te astepta ca omul sa interpreteze creativ ce ii ofera decorul, lumina, moaca si postura ta. Se va purta ca un sofer de basculanta pus sa conduca un Rolls Royce.

6. Intreaba-l la ce gen de fotografie se pricepe, fara sa-i spui ce vrei tu sa faci. Fiecare fotograf, chiar daca face de toate, e foarte bun la niste genuri si destul de slab la altele. Una e sa faci poze nud cu un fotograf de nunti, si tot aia e sa faci fotografie de nunta cu un fotograf de peisaj. Eu, de exemplu, nu fac fotografii la nunti, botezuri, majorate si evit cat pot sa fac fotografie de produs. Nu ma inspira si am senzatia ca nu ies ok. 

7. Discuta despre procesare. Eu, de exemplu, nu scot negi, nu indrept nasuri, nu subtiez talii si nu sterg celulita. Nu am nici Photoshop, nici Lightroom pe computer. Altii, insa, au. Nu accepta sa platesti mai mult de 20% in plus pentru procesarea imaginilor, pentru ca nu merita: inseamna ca omul face fotografiile destul de prost, si are nevoie de timp ca sa le repare, nu ca sa le imbunatateasca.

8. Nu uita sa ceri sa-ti livreze nu doar fotografiile prelucrate, ci si toate fotografiile brute rezultate din shooting. Poti sa-i ceri sa le stearga, sau sa le foloseasca in portofoliu mascandu-ti identitatea. Nu uita ca sunt pozele tale, nu ale lui, daca le-ai platit. 

9. Discuta despre bani inainte de shooting. Nu incerca chestia cu "la X e mai ieftin" decat cu fotografii care cer putin. Daca fotograful este din categoria "scump", dar este dispus sa renunte la mai mult de 25% din tariful cerut, renunta la el, pentru ca tocmai ti-a demonstrat ca nu este atat de bun pe cat pretinde. Unii fotografi nu pleaca de-acasa pana cand nu sunt platiti cu macar 75% din suma. De obicei, asta e un semn bun, care arata ca omul este sigur pe cunostintele lui de fotograf si ca e serios.

10. Nu accepta sa platesti in plus pentru printare. Din proprie experienta, iti spun ca peste o luna-doua, pozele nu-ti vor mai placea atat de mult incat sa vrei cheltuiesti pe printarea lor. In plus, daca tii cont de punctul 8, poti printa toata viata ce-a iesit din shooting: cum vrei, pe ce vrei, cand vrei, alocand cati bani ai chef, fara sa te conditioneze cineva cu termene, modele de album, rame etc. 

BONUS: Daca interesul tau vizeaza un proiect foto cu copiii, tine cont de viitoarea imagine publica a acestora. Nu vrei sa se rada peste 5-6 ani de ei, pentru ca o poza nepotrivita de-a lor a ajuns pe cine stie ce site. Si, te rog frumos, verifica de doua-trei ori ce fotografii cu progenitura dai publicitatii. E de ajuns un singur detaliu nepotrivit sau o singura idee idioata pentru ca o fotografie inocenta sa fie catalogata ca material suspect sau  mostra de umor involuntar.

comanda cartea care te poate transforma intr-un fotograf

"Coa'e, esti prost? Vrei sa rada toata sectia de tine? Ia uite unde era amaratul...", mi-a ras in telefon prietenul politist caruia ii spuneam oful: ma simteam hartuit si voiam sa vad cum scap de problema.

Erau trei. Nu conteaza de ce, sau cum, conteaza ca in perioada aia simteam zilnic presiunea creata de ceea ce internetul numeste stalkeri. Telefoane, SMS-uri, emailuri, urmariri prin oras. Si, desi nici una dintre aceste persoane nu-mi punea viata in pericol, ajunsesem sa nu le mai suport, pentru ca e foarte greu sa ramai concentrat la ceva cand, la fiecare 20 de minute, primesti un ghiont d-asta, comunicational.

Era doar un varf de sarcina, cum ar zice un electrician. Pentru ca stalkerii fac parte din viata mea de mult. Tot timpul a fost cate unul, sau cate una. Fie din cauze profesionale, fie personale. Bilete in cutia postala. SMS-uri de pe numere anonime. Apeluri, care contineau de la injuraturi la doar o respiratie grea, manioasa. Cauciucurile taiate.  Masina incendiata. Un Touareg care a intors pe Marasesti peste spatiu verde, ca sa ma prinda. O Skoda gri, care m-a urmarit toata vara lui 2012. Taxi-uri conduse de netaximetristi, care o rup la fuga cand ii fotografiezi. O parte sunt chiar pe acest blog, in sectiunea foto.... 

Ca sa fiu cinstit, 2014 a fost un an bunicel. Doar un email spart, de pe care mi s-au scris mesaje de dragoste, o scrisoare de amenintare venita intr-un plic netimbrat, in cutia postala (apropo: cat de bou sa fii sa nu semnezi o scrisoare de amenintare, dar s-o scrii cu propria mana?), si niste flori pe masina. Ideea e ca nu mai sunt eu la fel de calm ca in anii trecuti. In momentul asta, nu-mi mai pasa cat de tare ma hartuiesti, ma enerveaza si cel mai mic gest de tipul asta.

Asa ca, daca esti cel care ma urmareste/mesagiueste/cadoriseste - mori. Mori, barbat sau femeie, orice ai fi. Si daca ma placi, si daca nu ma placi, nu-ti faci nici un bine hartuindu-ma, pentru ca in afara de o portie de ura sincera, n-ai cum sa vezi altceva de la mine. Asa ca daca vrei sa ma bati, fa-ti drum in calea mea intr-o zi, cu o ranga la tine, si da-i drumul la treaba. Dar nu ma mai agresa cu mesajele, aluziile si cadourile de orice fel. Nu merge. Nu-mi trezesti interesul, ci doar cheful sa-ti sparg dintii sarind cu talpile pe fata ta. Si un pic de mila, recunosc: ma gandesc ce nasol trebuie sa fie sa ai o asemenea problema psihica si sa nu stii de ea.... E ca si cum ai avea burta in spate, si ai fi foarte mandru de patratelele de pe abdomen....

Pentru ca asta este singura solutie, dragii mei: bataia. Singur, sau cu ajutorul unor prieteni. De bine de rau, eu sunt hartuit la un nivel de disconfort suportabil. Altii - si cel mai des o patesc femeile - sunt nu doar urmariti, ci amenintati, batuti, discreditati, molestati. Si poti sa renunti sa te uiti spre Codul Penal, cat timp politistii n-au timp, chef sau resurse sa documenteze o hartuire ca pe o infractiune grava. Pentru ca este grava. Daca n-ai psihicul robust, o iei razna si ajungi sa vezi dusmani si acolo unde ai prieteni de-o viata. Sau invers: vezi tipa care vor sa te .... si intr-o manastire.

Comentezi? Fa-o aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro