Bogdan Stoica

Bogdan Stoica

Nu-s blogger! Numai un idiot poate fi doar blogger si numai un prost il poate citi pe cineva care sustine ca jobul lui este de blogger. Nu-s nici ziarist, desi am fost vreo 20 de ani, perioada din care m-am ales cu ceva competente in comunicare, branding si PR. Nu-s nici scriitor, am scris conjunctural cele doua carti, despre fotografia cu telefonul si despre cat sunt de prosti barbatii. Nu-s nici restaurator, chiar daca stiu sa redau stralucirea unei mobile vechi, eu sunt mai pasionat de schimbarea destinatiei unui obiect decat de repararea lui. Sunt doar fotograf si aveam nevoie de un site care sa spuna ce fac. Faptul ca tu citesti ce postez pe aici, in afara de fotografii, ma onoreaza si ma lasa rece in acelasi timp. 

Website URL: http://www.bogdanstoica.ro

De ce pun reporterii de televiziune intrebari atat de idioate

  • RTV, autor de tentativa de viol, la Parchet:

- De ce ati vrut s-o violati?

Acum ca intrebi, realizez ca am vrut s-o violez pentru ca voiam s-o f*t. Si cred ca am vrut s-o f*t pentru ca mi s-a sculat. Iar erectia a venit de la sine cand am vazut-o pe victima in sortul ala roz si nostim.

  • Antena 3, reportaj cu sinistratii, dupa inundatii:

- V-a luat apa casa? Si acum ce faceti?

- O f*t pe ma-ta, aia fac. De unde mortii ma-tii crezi ca stiu ce-o sa fac? O sa vad eu ce fac....

  • Antena 1, reportaj cu un tip pe jumatate prins sub o masina, dupa accident:

- Va doare?

- Nuuuu, papusa. Stau aici pentru ca ma plictiseam. Plus ca ploua....

Intrebarile sunt reale, raspunsurile nu. Mi-am imaginat eu ce-as raspunde, daca as fi interpelat intr-o maniera atat de penibila. Pana acum, n-am vazut pe nimeni care sa reuseasca sa raspunda intrebarilor cretine puse de reporterii de eveniment ai televiziunilor. 

Stiu de ce se pun intrebarile astea atat de prost formulate. Faci telespectatorul sa devina foarte atent la stire, pentru ca astea sunt intrebarile pe care si le pune publicul. Il mai faci si pe eroul stirii sa cedeze psihic, si sa rabufneasca, obtinand astfel efectul de puternic impact emotional. Sunt mai degraba intrebari de interogatoriu decat de presa, menite sa te dea peste cap, nu sa te informeze. 

Stiu si care e motivul pentru care nu mai exista o stire fara asa ceva. Stiti cum e intr-o televiziune? Daca vii de pe teren, ca reporter, cu o stire cu cinci sateni violati de o vaca, dar n-ai nici imagini, nici declaratia victimei, ti se spune "nu difuzam asa ceva". Televiziunile din Romania pun accent pe imagini, nu pe valoarea informatiei difuzate. De-aia si vedem la tv atat de multe stiri cu arestari si accidente: sunt cele mai ieftine si usor de facut stiri. Si nu de putine ori, povestea ajunge sa fie distorsionata de imagini: daca televiziunea are un video cu o bataie, in care ia un sut in cur si vedeta X, n-o sa mai vezi la tv cine a fost agresorul, sau victima ramasa fara cap, ci doar ca X a patit ceva.

Astea nu mai sunt stiri.

Sunt doar agresiuni televizate, asupra psihicului colectiv, dupa modelul Dan Diaconescu: tine-l pe om in alerta, vorbeste-i ori despre pericole iminente ori despre solutii miraculoase si va fi atent la tine. Chiar dependent.

Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Citeşte mai departe ...

Multumesc, Flanco. A fost ieftin sa invat sa nu mai cumpar nimic de la tine, niciodata.

Acum cateva zile, am descoperit ca imi trebuie, urgent, un hard extern, pentru un proiect de 130 de giga. Buzunarul: 270 de lei. Cel mai apropiat magazin: Flanco. Aveau. Iau hardul extern de pe raft, din mers, si-l intreb pe flancoistul care ma urmarea cu privirea: Trebuie sa-i fac ceva? Instalare, drivere, ceva? Imi face semnul de ok si-mi spune: Nu. Il conectati la laptop si aia e. 

Am fugit la casa, am platit, mi-am vazut de drum. Si am facut cum a zis el. Si acum, la a doua incercare de folosire, laptopul nu mai vede hardul extern. Adica il vede ca device, dar nu vede ca ar fi ceva pe el.

Minunat! Genul ala de moment in care te scufunzi, ca amatorul, in lumea sfaturilor de pe net. O lume in care e de notorietate ca e bine sa formatezi hardul extern inainte sa-l folosesti prima oara, ba chiar si sa-i faci niste partitii.

Pentru mine, insa, era tarziu. N-am stiut. Plus ca mai am un hard extern, care merge ceas, de doi ani. 

Cu hardul asta n-am avut acelasi noroc. I-am schimbat litera atribuita si am restartat de trei ori laptopul. Tot nu merge. Mi-e frica sa folosesc programe de recuperare a datelor, pentru ca nu ma pricep, iar ce-i pe hard chiar imi trebuie. 

Mi-am spus si incantatiile cu care depanez de obicei lucrurile stricate: Baga-mi-as! 'Utu-ti mortii ma-tii. 'Utu-ti Flanco-ul ma-tii! Nimic. 

Apropo: stiti ce nasol e sa urasti un obiect pe care nu poti sa-l spargi?

Si stiti ce-o sa fac?

N-o sa ma duc la OPC. N-o sa sun la Flanco. Nici unii nici altii nu-mi pot recupera datele. O sa fac trei chestii.

  • 1. O sa caut un expert in recuperarea datelor, pe care o sa-l platesc ca sa-mi salvez informatiile.
  • 2. Tot restul vietii mele, n-o sa mai cumpar nimic de la Flanco.
  • 3. Tot restul vietii mele, o sa povestesc intamplarea asta, astfel incat tot mai multi oameni sa nu cumpere nimic de la Flanco.

Sunt cele mai usoare lucruri din lume.

  • 1bis. Cat poate sa-mi ia ala pe recuperarea datelor? Merita, ce e pe hard disk valoreaza destul.
  • 2bis. Sa nu cumpar de la Flanco e mega-usor: Domo si Altex au fix aceeasi marfa, fix la aceleasi preturi. Iar pe net - nu mai vorbesc cat de usor e sa evit Flanco....
  • 3bis. Uite, incep acum...

Acum, ca m-am calmat, mi-am adus aminte de Edison, cum spunea el ca cele 200 de incercari nereusite de a face un bec care sa ramana aprins reprezinta de fapt descoperirea a 200 de metode prin care poti sa faci un bec nefunctional. In acelasi spirit, imi dau seama ca ma costa sub 100 de euro ca sa nu ma tepuiesc toata viata cu produse cumparate de la Flanco, bani ce includ si sampania pe care o sa ma duc s-o beau in sala de tribunal, cand judecatorul-sindic o sa hotarasca ca firma asta o sa dispara.

Multumesc, Flanco.

[www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Citeşte mai departe ...

De ce n-o sa faca PMP-ul Elenei Udrea nici o branza

De cand cu PMP-ul, Elena Udrea a venit de doua ori la Ploiesti. Prima oara insotita de doar cativa oameni, chipurile nume grele. Obosita, machiata aiurea, nervoasa, Udrea n-a reusit sa trezeasca in mine nici macar ce trezea acum un an: chef de .... Cat despre mesajul lansat atunci -  pot sa va spun ca l-am uitat cu desavarsire.

Apoi au fost alegerile europene, la care multi amici de-ai mei se asteaptau la un 11-15% din partea PMP, desi le explicam ca partidul n-are reteaua de activisti, ci numai naivi atrasi de mesajele cool, tineresti.  Am avut dreptate, Martorii lui Basescu&Udrea au strans 6%.

Un scor catastrofal. Un scor care arata ca doar 6% dintre adultii romani mai dau doua parale fie pe razboinicia presedintelui, fie pe nurii blondei. PMP-istii au pierdut si fascinatia pe care o exercitau asupra celor care, ca prietenii mei, credeau ca Basescu e dat in aia ma-sii si va reinventa un partid smecher. Au pierdut, care va sa zica, votul potential.

Si-a venit iar Udrea la Ploiesti. Saptamana trecuta. Si, va jur, in afara de o talie lucrata la sala si de un ruj roz si odios de nepotrivit pe tenul ei,  iar n-a spus nimic celor cateva sute de oameni stransi din tot judetul in sala teatrului si care, cand incercam sa-i fotografiez, isi intorceau capul,  sau isi acopereau fata cu mainile. 

Am mai vazut asta o singura data: la membrii PPDD.

Martorii lui Dan Diaconescu stiu ca sunt perceputi ca cei mai prosti dintre romani. Stiu ca, in politica ei sunt ce reprezinta manelistii pentru muzica, sau Radu F Constantinescu pentru literatura. Unii chiar sunt cretini de-i doare. Altii, insa, si-au facut calcule meschine: dau doi lei la partid si poate prind un mandat de consilier local, judetean, sau vreun post in deconcentrate. 

Nu-i suspectez pe PMP-isti ca sunt atat de prosti ca PPDD-istii. Ba chiar, vazandu-i cat le este  de rusine ca stau sa asculte tampeniile blondei prezidentiale, ii suspectez de altceva: ca stau in barca asta mica si meschina doar pana cand vor putea sari intr-o barca mai mare, care sa ajunga mai repede la tarmul Puterii, acolo unde se dau functii, combinatii si afaceri. Si cum in barca Dreptei asumate de PNL si PDL nu mai e loc, nu mai ramane decat barca lui Tariceanu.

Da, stiu, ar fi doar un mod de a ajunge langa PSD. Dar aveti senzatia ca pemepistii impartasesc ura viscerala a lui Basescu pentru Ponta? Nu, nene! Sunt oameni simpli, vor si ei o paine fara s-o munceasca, exact ca toti ceilalti... 

Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Citeşte mai departe ...

my mind in ten seconds

"Daca asta-mi pica din caruta si n-am timp sa franez, masina mea o sa se ridice de bot peste ea, sau o sa se lase in jos ridicandu-se de spate? Vie, nu incape la mine in masina. Osia carutei are 1.60-1.70m, deci curul ei are minim un metru. Ce mananca? Cum se caca? Ce cal au astia, frate, de poate sa traga un hipopotam? Cand ii depasesc, sa ma uit cu atentie...."

Etichetat cu
Citeşte mai departe ...

Ma doare in cot ca ai salariul mic, dobitocule

Dupa textul cu experienta trista de la Flanco, mi-au scris cativa oameni. Unii mi-au oferit solutii online, pe care n-o sa le incerc, ca sa nu compromit datele ramase prizoniere. Altii mi-au propus diversi depanatori. Multumesc din nou, am gasit deja unul. Unul a incercat insa sa scuze prestatia lamentabila a angajatului Flanco:

"... faptul ca s-a intamplat la Flanco este o pura nimereala. Gandeste-te ca un angajat intr-un magazin de acest fel ia ~1000 de lei salariu. Cati oameni competenti crezi ca lucreaza pe banii astia? Nici unul..."

Si ce?

Ma doare fix in cot ca un angajat Flanco are o leafa mica.

Primul meu salariu, in presa, a fost tot mic. Vreo 80 de dolari, cred, in lei. Abia reuseam sa imi iau tigari, bilete de autobuz si sa ma imbat, din cand in cand. Cand mancam in oras, se intampla fie pentru ca eram invitat la vreun eveniment, fie pentru ca reuseam sa ne strecuram la cantina Liceului Economic. Nici nu am discutat despre bani la angajare, atat eram de entuziasmat ca o sa scriu stiri.

Leafa mizerabila nu m-a facut sa devin un jurnalist prost. Am muncit sa castig mai bine, si muncind, am devenit mai bun. Cand am devenit mai bun, am fost ofertat, pe un salariu mai mare, si tot asa. Cand s-a nascut fiica mea, scriam pentru patru publicatii: un cotidian local, unul national, un saptamanal national de business, o revista de petrol si gaze, si doar unul dintre salarii era decent. Muncind atat de mult si de bine, am putut sa conduc redactii si ulterior sa pornesc de la zero proiecte de presa, care au avut succes. Abia dupa vreo 10 ani de presa am putut sa ma relaxez, in ceea ce priveste finantele personale. 

Asa ca de ce sa-l scuz pe imbecilul ala? Nu e un angajat slab pregatit pentru ca e prost platit, ci pentru ca are mentalitatea unui cretin. Daca vrea sa stea la raft si sa tremure pentru jobul lui, ori de cate ori apare ceva pe net, e problema lui.

Si e minunat ca exista astfel de oameni. Am spus-o intotdeauna: pentru mine e perfect sa traiesc intr-o societate in care eu domin, intelectual, dialogul. Cum ar fi sa fiu intampinat in Flanco de un angajat atat de bun, incat sa vin dupa un hard si sa plec cu un card si cu televizor imens, cumparat pe datorie? Ce, credeti ca ar fi contat in dialog cat castiga? 

Ar fi fost, insa, foarte bine, ca hardul ala sa functioneze. Brandul Flanco ar fi ramas, in capul meu, la loc de cinste, nu aproape de ghena unde mai tin Vodafone, manelele sau PPDD.

Strainii n-au inventat internship-ul degeaba, si nu muncesc gratis, la inceputul carierei, de prosti, ci pentru a acumula o experienta la care n-au acces prin invatamant. Asa ca daca ai sub  25 de ani si muncesti de-am'boulea pe motiv ca ai un salariu mizerabil, te condamni la acel salariu toata viata. Maine-poimaine o sa incepi sa te uiti la Dan Diaconescu in loc sa iesi in oras, o sa crezi ca semintele sunt ok si, daca n-o sa faci sex cu vreo verisoara, beat fiind, o sa ajungi sa mananci peste si miel doar o data la patru ani, cand vin pesedistii sau liberalii sa-ti cumpere votul.

Boule.

Nu accept comentarii pe blog. Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica