Cazul Statuia, episodul 2

Florin Sicoie si achizitiile de tablouri

Cum nu pricepe Sicoie ca trebuie sa spuna unde-s banii

Cum te injura un intelectual cand il intrebi unde-s banii

Sicoie si penibilul la cote artistice

cum ameninta Sicoie cu executia

Cum l-am scos de pe liste pe Florin Sicoie

Kinetic Rain, sau ce-ar fi putut face cu banii Sicoie si Volosevici

Cum m-a injurat Florin Sicoie pentru ca n-a inteles nimic

Despre un sfert de milion de euro aruncat pe geam de Sicoie si Volosevici

... dacă te băgam vreodată în seamă, cu firma matale din Măneşti. Da matale nu te-ai săturat cu cât îţi dă ăsta micu' să mănânci de la primărie, ai vrut să fi şi pupat în cur. Aşa că ori de câte ori jurnaliştii ăştia de mare angajament pe care îi plăteşti îţi mai trag o limbă, îmi dau seama c-ai mai făcut vreo nefăcută. Azi, de exemplu, am găsit-o p-asta.

Altfel, trebuie să recunosc că îmi plac filmele alea în care Pap (era Pap, mă, nu Călinoiu, m-am luat degeaba de băiat) sileşte lumea de pe stradă să te pune în cur, şi pe urmă face schema aia haioasă, din montaj, care spune Coni = Volosevici. Sau n-ai remarcat-o? Ia vezi mai jos! 

Nu aberez, da? Da, scriu pe baza principiului "Acum să fim serioşi": nu te duci în Sky Club să vezi doi studioşi la o masă, cu o culegere, iar DJ-ul ţinând o dizertaţie despre valoarea intrisecă a glamour-ului.

Te duci să te drinkui, să dai minimal dintr-un şold şi să execuţi ritualul care aduce amatorilor un id de mess, iar norocoşilor, un blowjob prin parcare. Că la toalete nu se poate, că vine bodyguard-ul.

Revenind la Sky Club: ploieştenii s-au înhămat cum au putut mai bine la crearea unei reputaţii pentru Sky Club. Şi chiar dacă a durat un an, acum reputaţia e gata, iar restul cluburilor din Prahova aproape pustii.

Versus - clubul minorilor - cel mai gol. Se mai duc câte-o gaşcă în Tube şi nişte fanatici prin Puff, da' de când pe ăştia din urmă i-a apucat renovarea, în Sky e full. Au apărut chiar şi "olimpicii" care aruncă şerveţele pe jos.

Aici vroiam să ajung. De ceva vreme, în Sky Club se aruncă cu şerveţele. Ca în Bamboo, sau ca la căminele de copii cu handicap, după cum vreţi să interpretaţi. Iar podeaua plină de şerveţele arată super. Ca în Bamboo, sau ca în wc-ul public de la Hale.

Nu critic clubul pentru ceva ce nu-mi place, se pare, doar mie. Da' când şi-or rupe capul vreo nătântoacă care i-a furat platformele lu' sor'sa, sau vreun decerebrat care şi-a pus ficatul la conservat cu doctorul Jack Oldnambărfive, o să-i auzim pe ăştia de la Sky ca pe nea Popică, care zicea că n-are nevoie de supraveghetor la piscină. 

Comenteaza pe www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Da, mi-a luat foc maşina. Azi după-amiază, pe Republicii, unde era parcată. Nu am suspiciuni de incendiere pentru că nu am datorii la cămătari, nu fut nevasta cuiva şi nu am anturaje care să ducă la astfel de "gesturi". Doar un banal scurt-circuit. Am şi scris în declaraţia dată poliţiei că nu am pretenţii şi nu fac plângere împotriva cuiva. 

Rog, pe această cale, stimaţi colegi de breaslă care deja brodează scenarii să se abţină. Nu de alta, dar li se poate arde şi lor un bec iar eu i-aş putea transforma mediatic în traficanţi de filamente, aflaţi într-un conflict cu o grupare rivală similară.

Mulţumesc acelei tanti drăguţe de la agenţia Loto care şi-a pus extinctorul la bătaie, celor de la ISU care au venit extrem de rapid şi poliţiştilor care s-au implicat. Fără rost, în opinia mea, dar am înţeles că aşa sunt procedurile.

UPDATE GENIAL

Există o regulă de aur în retail: preţul de vânzare va fi mai mic decât preţul de achiziţie doar atunci când costul cu logistica devine insuportabil (marfa e voluminoasă, iar depozitarea ei încurcă, sau, din contră, reperul e prezent în inventar, stocuri, contabilitate, deşi cantitatea este insignifiantă).

Genul acesta de probleme apare foarte rar, pentru că, înainte de luarea acestei măsuri, marfa este plimbată între magazinele acestei reţele. Vineri, de exemplu, Bricostore Ploieşti nu mai avea piscine de 3.66cm diametru,  pentru că le trimisese la Bricostore Băneasa, unde modelul se vânduse foarte bine.

Grătarul din imagine costă, pe site-urile angrosiştilor chinezi, 4 euro. Real Hipermarket l-a vândut patru luni cu 99 de lei, adică cu 24 de euro, având o marjă de profit de 500%. De pe 1 august e la ofertă, la preţul de 6 euro plus TVA. Doar 65% profit, amărâţii, cum s-or descurca...

Da, te poţi considera un oligofren şi tu, dacă ţi-ai luat grătarul cu 99 de lei. 

. 

Statele Unite, Florida, imediat dupa alegeri. Cu sotia la Bruxelles, la intalnirea Consiliului European. De Paste in Germania, iar in vacanta de Pasti – pe insulele Madeira, apartinand Portugaliei. Acesta este bilantul relaxarii prezidentiale in primele 100 de zile de mandat. Nu e rau deloc. Mi-ar fi placut si mie sa plec, intr-un interval de 100 de zile, in patru mini-vacante. Am avut insa, tot timpul, doua probleme:

1. Banii. Neavand venituri din chirii, sau o leafa babana platita de la stat, nu mi-am permis in nici un an patru mini-vac ante. Sigur, asta nu e vina nimanui in afara de mine. Nu m-am orientat corect, mi-am negociat prost veniturile, nu stiu sa economisesc. Eu sunt singurul vinovat de lipsa banilor, nu-s cretin sau comunist sa spun ca “nu m-a lasat tara asta sa castig cat vreau”. M-a lasat, dar se pare ca sunt prost de bubui.

2. Jobul. Nu am avut niciodata un angajator atat de flexibil, de open-minded si de prietenos caruia sa pot sa-í spun in fiecare luna: “vezi ca dau si eu o fuga, cateva zile la niste neamuri”, “vezi ca in deplasarea aia de serviciu iau si o gagica”, “m-as duce sa fac weekendul acolo” si “vezi ca am ajuns acolo, e frig si mergem sa stam la soare cateva zile”.

Presedintele Iohannis, care nu este vinovat de prima mea problema, pare s-o rezolve foarte usor si pe a doua. Angajatorul lui, respectiv Romania SRL, are mare incredere in el. Nu-l intreaba nici cand vine, nici cand pleaca, nici pe cine a numit, nici de ce, nici ce vrea, nici ce face. Nici macar nu-i cere un raport de activitate, cum se cere in orice firma. “Mai scrie si tu pe Facebook, din cand in cand”, a fost singurul lucru cerut angajatului Klaus Iohannis, caruia i se permite, precum se vede, sa plece in vacanta cand vrea muschiul lui. Culmea, i se permite sa se duca in vacanta chiar la concurenta firmei Romania SRL, care, printre altele, are ca obiect de activitate si “capacitate de cazare in turism”.

Eu stiam ca firma Romania SRL are probleme mari cu incasarile, cu arhiva, cu concurenta. Se pare, insa, ca aceste probleme nu sunt atat de mari incat sa i se ceara CEO-ului sa fie prezent la munca.
Misto firma, misto job, dom’ presedinte. Aveti idee, Romania SRL angajeaza?

text aparut prima oara pe www.psnews.ro 

Il mai tineti minte pe "Don Costel", interlopul din Craiova ajuns pe mana PDL sef la Imbunatatiri Funciare? Mai stiti cum ducea el oameni pe camp, ii batea, dezbraca si ii punea sa pozeze cu inscriptii de genul "sunt zdreanta lui Dom' Costel?". Ei bine, are si PSD pe liste oameni d-astia. Ia cititi ce facea cum 13 ani candidatul PSD la alegerile partiale de deputat, din Maramures, Florin Tataru:

"Îndreptându-ne pe drumul ce duce spre Dej, prin câteva manevre ale maşinii am fost intimidat (frâne bruşte, viraje stânga-dreapta), circulaţie total necorespunzătoare a unui conducător auto. În timp ce ne deplasam cu autoturismul, din spatele meu Iancu Aurel a scos cuţitul cu care mă ameninţa. Am fost dus până la pădurea dinspre Mireşu Mare. La coborâre din maşină, după ce a luat o puşcă din portbagaj, după care a luat două cartuşe culoare galbenă, cu vârful ascuţit, mi-a spus Tătaru Florin că unul este pentru mine şi celălalt pentru Cherecheş Cristian Corin. A introdus cartuş pe ţeavă Tătaru şi m-a luat de cămaşă şi m-au târât împreună în pădure. M-au forţat să stau în genunchi în faţa lor, după care mi-au introdus ţeava puştii în gură. Mi-au desfăcut cămaşa şi m-au trântit la pământ. După ce am fost trântit la pământ, Iancu Aurel mi-a băgat frunze de ferigă în gură, după care am fost lovit în special în zona ficatului şi-a toracelui de către ambii. În timp ce mă ameninţau foloseau cuvintele: bandiţi, porci, mă înjurau de mamă, îmi ameninţau familia prin aceea că vor muri pe rând unul câte unul şi tot timpul cuţitul îmi era la gât şi îmi trăgea lama cuţitului pe faţă. Tătaru Florin mi-a desfăcut cureaua, m-a dezbrăcat de pantaloni şi chilot, m-a lovit cu piciorul în testicole, după care am fost întors cu faţa spre pământ fiind tras de păr de Iancu Aurel. Tătaru Florin mi-a băgat ţeava puştii în fund fiind ameninţat că va apăsa pe trăgaci. După aceasta am fost întors cu faţa în sus şi mi s-a băgat din nou ţeava în gură. Apoi am fost dus acasă la doctorul Iancu şi obligat să semnez cu arma la tâmplă, mai multe documente. După ce am semnat aceste acte treburile au luat o întorsătură totală luându- mă cu binele şi încercând să repare răul făcut, spunându-mi că (...) dacă voi vorbi voi dispărea de pe faţa pământului împreună cu domnul Cherecheş Corin, dânşii numindu-l bandit, escroc, gorilă beşinoasă."

- "Săr'na, îmi schimbaţi şi mie o sută de euro?" 

- "Numai dacă vă faceţi cont la noi".

- "Bine. Săr'na".

... şi să nu fac vreodată canalizarea cu ăia care au lucrat la Carrefour! Cum să-ţi iasă, mă, trei capace de canalizare în doi metri pătraţi?!