Lasati faptul ca unui refugiat sirian i se vor oferi lunar o suma de bani mai mare decat pensia medie (1.117 lei fata de 890 lei pensionarul standard si 560 de lei pensionatul pe caz de invaliditate). Mie altceva mi se pare interesant: ca refugiatul va primi 1.117 lei in sezonul cald, si 1.185 de lei in sezonul rece. Este demersul anului, la categoria Greseli Incredibile de Guvernare.

Nu ma mir deloc de aceasta decizie a lui Ponta. La cat de inteligent e hamsterul cu ochelari, nu ma mir ca vrea sa lase PSD fara voturile pensionarilor. I-a tras Dragnea partidul de sub fund? Trage si el pensionarii de sub Dragnea....

Dar ca Ponta crede ca un sirian se descurca cu intretinerea, iarna, cu doar 68 de lei - este .... sublim. De-aia n-ar trebui sa primim refugiati deloc. Noi nu suntem nici xenofobi, nici rasisti. Avem insa, un stat ucigas, care te amageste in lupte mici, sa treaca vara, si te ucide cu iarna. 

Plus ca masura genereaza o a doua problema de imagine in fata pensionarilor...

Daca as fi fost consultantul de imagine al acestor cretini, si ajungeam sa discutam proiectul politic al refugiatilor, n-as fi zis "doamne, sunteti cumva retardati? vreti sa va faceti de cacat cu orice pret?". As fi pierdut clientul, contractul, banii.... Asa ca as zis, politicos, proactiv si plin de speranta: "Mi se pare supermisto si foarte europeana ideea, recuperati mult pe plan extern; totusi, nu credeti ca ar fi o idee buna sa implementati, si pentru romani, pensii de vara si de iarna? Ar conta mult la alegeri...".

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

N-am avut prea mult timp la dispozitie, pentru ca eu urasc Bucureștiul si-mi comprim cat pot intalnirile, asa ca am ajuns doar cateva minute la Centrul Fericirii. Stiu ca o sa ma injure cineva, dar n-am avut alta varianta. 

Centrul Fericirii este primul centru de transformare integrativă din România, zice in comunicatul de presa. Centrul reprezintă un mediu inspiraţional și echilibrat de suport pentru transformarea, dezvoltarea și împlinirea personală a oamenilor, zice tot acolo.

Ce vrea sa spuna poetul? Vrea sa spuna coaching, psihoterapie, nutriție, kinetoterapie, biorezonanţă magnetică, antrenamente sportive, remodelare corporală. Te duci ca baiatu' sau ca fata sa faci ce vrei, sau alegi - varianta pentru neaveniti ca mine - pachetele transformaționale. Te asiguri, astfel, ca nu faci vreo tampenie. Nu de alta, dar degeaba faci remodelare corporala daca bagi shaorma si bere in tine. Si tot degeaba te duci cu piercingul permanent la biorezonanta magnetica, n-o sa te primeasca niciodata. 

Tot la Centrul Fericirii se organizează workshop-uri şi seminarii pe nutriţie şi beauty, unde eu n-o sa calc niciodata. Sa se duca tipele, latura mea feminina e putin dezvoltata si ma simt foarte mandru de asta. 

Pe scurt, Centrul Fericirii e un loc în care oamenii se relaxeaza si au grija de ei pe bune. Sunt patru astfel de locuri, in Bucuresti, Timişoara, Braşov şi Sibiu. Nu ma mir deloc ca sunt facute pe fonduri europene (POSDRU - pentru initiati). Dincolo de asfaltul care tine mai mult de o iarna si de politica nearuncarii de gunoaie pe jos, cred ca asta ar trebui sa invatam, in primul rand, de la Europa civilizata: sa avem grija de noi, nu sa ne f##a grija de ce-a zis Ponta, ce-a facut Iohannis sau cu cine a facut Guță al 80-lea copil. 

Info: Centrul Fericirii - Bd. Decebal, nr 14 A - www.centrulfericirii.ro 

Nu cred ca exista, in Romania, vreo corporatie mai zgarcita si meschina decat Carrefour. Oamenii astia nu vand lucruri, ei fac bani. Si au dezvoltat kitul perfect de facut asta. Sunt atat de creativi (in a se zgarci la rahaturi), incat pun pariu ca daca s-ar fi implicat in eradicarea cancerului, ar fi rezolvat problema rapid, folosind cine stie ce molecula ieftina, care se gaseste prin toate virusurile.

As putea sa tin un jurnal de meschinarii Carrefour. N-ar folosi, insa, nimanui. Lumea se duce ca turma la Carrefour. Pana si eu ajung, ca dobitocul, din cand in cand, la Carrefour-ul din cartier, cand caut ceva anume.

Azi cautam arahide trase in ciocolata. Sunt legate profund de copilaria mea. Alimentara din cartier avea permanent, in raionul de dulciuri, niste dropsuri umplute cu tarate, niste bomboane cu gust de migdale si celebrele dropsuri colorate si infecte la gust. Cand si cand, aduceau arahide in ciocolata, si-mi luam, de doi-trei lei (apropo, eu am fost un copil cu bani, nu exista zi sa nu am doi-cinci lei facuti la sticle si borcane). Vanzatoarea umplea cu grija o punga alba si mica, de hartie, pe care o dadeam gata intr-o ora. N-am stiut niciodata cum se numeau bomboanele astea, dar tin minte ca incercam sa le dau eu unul. Ciocorah, Arahcioco, Aracio.... Da, stiu, eram varza la branding...

Ma rog. Azi mi-era pofta la maxim de asa ceva. Si-am trecut pe acolo, stiind ca mai au. Nu mai aveau ce stiam eu, ci niste arahcioco/ciocorah marca proprie Carrefour. Etichetate corect, in romana, dar aruncate de-ampulea si cu ambalajul original, de Polonia.

Cum ar veni, aveam de ales intre bomboane cu arahide, cacao si cocos, dar fara sa stiu care-i care. A trebuit sa iau o decizie alegand intre smietankowe, kokosowe si kakaowe.

Kakaowe suna a cacao. Kokosowe suna a cocos. Logic, arahidele mele ar fi Smietankowe. Dar smietankowe aveau glazura alba, ceea ce ar putea insemna ca in punga aia voi gasi cocos, nu alune. Iar eu urasc profund gustul si mirosul de cocos.

Pula mea, la 1,6 lei punga, puteam sa-mi iau din toate, si sa vad acasa care-i care. Si in orice alt magazin asa as fi facut. Nu si in Carrefour. Pentru ca n-o sa stiu niciodata daca strategii de la Carrefour au ales sa nu mai eticheteze in romana produsele (asa cum prevede legea), pentru ca amenda e mai mica decat i-ar fi costat traducatorul si etichetarea lotului de bomboane poloneze, sau daca nu cumva s-au gandit ca lasand confuzia lingvistica pe raft, pot declansa un mecanism psihologic prin care clientul se preda si cumpara mai mult. N-o sa fiu, si azi, un cotizant la zgarcitii si meschinii astia...

Am peste un an de cand n-am mai intrat intr-un hipermarket Carrefour. Inca putin si ma vindec si de Carrefour Market. In opinia mea, amandoua sunt niste magazine de gowno.

Fac bine?

E bine. Oricand conteaza. Allah Vodafone e mare! Pana si bebelusul tine mana la ureche, gata sa foloseasca un smartphone! 

De-aia e spotul meu preferat. Pentru ca eu detest Vodafone nu ma mir deloc cand vad un spot prost sau cu intriga trasa de par. 

Toata povestea mergea daca era vorba de o nastere programata, ziua, nu noaptea. "Sa veniti vineri, la 10 dimineata, cu niste schimburi. Facem formele de internare, provocam contractiile, la 14.00 nastem. Hai, curaj, ca sunteti bine". 

O nastere care se anunta noaptea, din senin, nu se petrece asa. Toata lumea urla. Se merge tare cu masina, nu asa, chillin' ca intr-un videoclip. Mama mamei e disperata,  pune un milion de intrebari, nu se uita pe geam zambind. Iar viitoarea mamica are o moaca de parca s-ar caca pe ea, nu sta asa, zen, butonandu-si amuzata telefonul...

Iar moaca copilului este ... cum sa zic? ... epica! N-am vazut privire mai resemnata nici la un caine batut. Copilul ala pare ca-si spune: "Doamneeee, cu ce ti-am gresit de-am nimerit la abonati Vodafone??? O sa se certe ca chiorii, toata viata, ca-s facturile prea mari, netul prea lent si ca au dat prea mult pe petardele alea de telefoane. Ce viata de cacat o sa am, sa-mi bag picioarele...."

tu? vodafonist, telekomist sau orangist? 

publicitate

Cu ochii la Parascheva, n-ati vazut ca marti a ajuns in Senat proiectul de lege pentru înfiinţarea Agenţiei care sa recupereze banii din marile ciordeli descoperite de DNA. Aia care s-o lase pe Udrea fara vuitoane si pe Mazare fara cait. Aia dorita de toate partidele si de presedinte, a carei existenta e ceruta chiar de DNA, care poate doar sa constate furtul, nu sa si recupereze prejudiciul.

Cand s-a votat, erau 85 de senatori de fata. Legea trecea cu 84 de voturi, pentru ca e lege organica.

36 de senatori au votat impotriva. Nu ma mir deloc, cred ca asta e procentul de mari hoti in Parlamentul Romaniei: 30-35%.

34 dintre ei erau de la PNL. Proiectul a fost respins.

Cum, ma?! Iohannis si Alina stiu?.

Daca se intampla asa ceva in SUA, tara aia sarea in aer. In Franta le-ar fi dat foc la cladire. In Germania partidul ala s-ar fi lins pe bot de voturi la urmatoarele alegeri.

La noi, insa... e minunat. V-am tot spus ca eu nu mai cred in insanatosirea aceste tari. De-aia, vreau ca toata lumea sa devina atenta la politicieni, pentru a fi cat mai multi oameni de acord cu mine. Cand o sa stim toti ca politicienii sunt toti la fel, o sa ne fie mai bine si-o sa fim pregatiti pentru urmatorul nivel: meritocratie. Cu democratia ne-am lamurit: daca furi si dai un ban unde trebuie - esti bine.

Cat despre PNL... Vor ajunge in situatia PSD muuuult mai repede decat cred. Chiar rog pe cineva sa le dea o grenada, sa nu se mai chinuiasca atat....

p u b l i c i t a t e

Iar am frematat ca un copil in seara de Craciun! Mi-a placut foarte mult emotia colectiva de aseara, de la meciul Romania-Finlanda. Am vazut oameni care simteau ca suntem CINEVA, ca avem CEVA DE SPUS... Cu speranta modulata in voce, cu ochi umezi.... A fost exaaaact ca la alegerea lui Iohannis presedinte! Chiar m-am mirat ca jucatorii romani n-au intrat pe teren purtand tricouri pe care sa scrie "Sa ne dati mingea inapoi!" 

Altfel spus, m-am distrat la maxim. iar am vazut oameni cum isi imagineaza ca niste baieti cu muci in cap, care o ard prin cluburi, beau si fumeaza, isi pot uni creierele prajite in sustinerea unei idei nobile: sa reprezinte Romania. Si ca aceasta oaste de stransura, condusa de un mistic penibil, din secta Martorii lui Pupat Icoane, poate lua mingea unor baieti care mananca, beau si respira doar fotbal.

Nationala Romaniei poate fi batuta de orice echipa de fotbal, nu doar de alte nationale. Pentru ca n-are spirit, e doar o turma de jucarii mecanice neinsufletite.

Mai bine va uitati la rugby. Sau la Simona Halep. Parerea mea. 

Ai fost pe Arena Nationala aseara? Cate poze de cacat ai facut, din nou?

Iar am fost invitat ca "blogger oficial". De data asta, este vorba despre o conferinta despre parenting. Daca ma duc, primesc doua carti si "discounturi de dat ca premii la concursuri". Trebuie "doar" sa scriu pe blog "in stilul personal" inainte si dupa eveniment. 

Am raspuns imediat, frematand de emotie: NU.

1. In primul rand, pentru ca ma doare fix in cot de statutul de "blogger oficial". Ia suna la o firma de termopane si cere-le geamuri gratis, oferindu-le in schimb statutul de "furnizor oficial", si-o sa inveti rapid injuraturi din domeniul tamplariei pvc, gen "baga-mi-as chederul in plinta ma-tii"....
2. In al doilea rand, pentru ca nu tin deloc sa-mi pierd o zi asistand la un eveniment in care nu cred. Nu cred ca parentingul se invata. Ori decizi sa-ti iubesti copilul si sa faci orice pentru a-l intelege si creste frumos, ori du-te dracului si fa-ti o vasectomie inainte sa chinuiesti pe cineva. 
3. In al treilea rand, pentru ca nu ma intereseaza cele doua carti si nici sa dau, pe blog, discounturi ca premii. Nu prea fac concursuri pe blog, pentru ca nu vreau sa strang in jurul meu oameni interesati doar de iefteanu'. Ma si vad, la conferinta, conducand o delegatie de isterici si isterice care intai au facut copiii si abia apoi s-au apucat sa studieze parentingu', strigand autoritar "la o parte, va rog, suntem grupul cu discount!".
4. In al patrulea rand, n-ar fi cinstit fata de alti oameni si alte entitati, care au platit ca sa le apara povestile pe blogul meu. Bullshit-ul asta cu "te flatez ca sa nu te platesc, desi profit de audienta ta" este o rusine a PR-ului. Convinge-ma ca ai un produs misto si da-mi voie sa-ti tai o factura pentru promovare. E suficient, nu trebuie sa fim nici prieteni, nici sa ne investim cu titluri cretine, gen Blogger Official. 
5. In al cincilea rand, pentru ca emailul-invitatie are greseli grave si numeroase de ortografie, iar eu lucrez foarte rar pentru oameni mai prosti decat mine. Prosti la limba romana, evident.

Raman, ca de fiecare data, cu regretul ca n-o sa stiu niciodata cum e sa intri intr-o sala, ca blogger oficial, si sa auzi lumea soptind chestii de genul:

• "Uite BLOGGERUL OFICIAL! Fa-i o poza! Fa-i o poza!!!!"
• "Tine-ma, Doamne, ca trece BLOGGERUL OFICIAL!!! Gata, acum pot sa merg din nou...."
• "Nu va suparati ca va intreb, sunteti cumva BLOGGER OFICIAL? Da? Si pot sa va ating?!"

publicitate. da, din nou...

Mai mult ca niciodata, anul acesta am cunoscut oameni extrem de tristi. Unii n-aveau un acoperis deasupra capului, altii n-aveau ce manca... Cei mai tristi mi s-au parut oamenii cu telefoane foarte moderne si scumpe, dar cu fotografii extrem de proaste.

Mi s-a rupt sufletul, va spun sincer! Unii si-au cheltuit economiile de-o viata ca sa poata pune pe masa un iPhone 6plus. Altii au semnat contracte de cacat cu Orange si Vodafone, ca sa primeasca la pret subventionat un Samsung Galaxy S6 sau un Edge. Nici nu vreti sa stiti cum traiesc unii posesori de Vertu: au invatat pe de rost Codul Penal si sunt disperati sa afle in ce zodie e Codruta Kovesi...

Si am avut, așeeeea, o stare de-aia, de om bun. Am zis sa fiu generos. Sa nu mai trec ca nesimtitul pe langa oamenii care-mi strigau "n-am si eu o fotografie buna" ... "sunt disperat, nu mi-a iesit un selfie de sase luni", sau, cea mai nasoala "te doare-n cot, tu stii sa faci poze, eu nu mai am curaj sa postez nimic pe facebook". Si-am scris asta. Un ghid care te invata sa faci fotografii bune si cand ai un telefon prost, si cand ai un telefon bun. De fapt, ideea e ca nu prea conteaza cum e camera aia de pe telefon, daca scula e fabricata in ultimii cinci ani. Eu am doua telefoane, unul din 2009 si unul din 2010. Manevrat corect, unul dintre ele e mai smecher decat Nikonul in modul auto. 

Puteam sa cer 50 de lei pe ghid, ca-i fiţă să vinzi ebook-uri de parca-s editii princeps tiparite. Dar am zis sa nu fiu nesimtit si sa tin cont de cheltuielile imense pe care le-au facut deja posesorii de telefoane ultimul racnet. Asa, la zece lei, isi va putea permite ghidul si cel mai smecher manager din lume, care are un telefon de aur extras si prelucrat doar de virgine gemene din familii de paranormali.

Daca esti la fel de norocos ca mine si stii deja sa faci fotografii bune, cumpara ghidul si fa-l cadou prietenului care are cel mai scump telefon, din toata gasca ta. Nu e vina lui ca arata asa pe Facebook, sa stii... 

UPDATE - Vertu nu face fotografii. Da, de-aia e scump.... :)))