Sincer, n-am crezut ca voi trai asa ceva. Am inteles reactia initiala de tip "erau satanisti, deci si-au meritat-o". Asa reactioneaza prostii cand nu inteleg ceva. Dar sa vad acelasi discurs la o zi dupa incendiu, si inca una, si inca una, si inca una.... a fost peste abilitatile mele (si ma pricep un pic) de a anticipa o asemenea reactie. Atacurile la adresa "satanistilor" se intetesc pe zi ce trece. Nu contează că televiziunile au ieșit din doliu cu o zi mai devreme decat trebuia și livrează doar muzica sfasietoare, mame plângând disperate, urlete dezarticulate de durere si montaje alb-negru. Nici măcar aceste tușe groase de jurnalizm nu-i opresc pe proști din a-și repeta "rockerii sunt sataniști și și-au meritat-o".

Am fost azi la un miting de solidaritate cu victimele atrocității din Club Colectiv. Vreo sută de puști, aproape toți îmbrăcați în negru. Cu afișe care cer spitale, nu catedrale. Între noi fie vorba,  sloganul este o prostie, cu nimic mai valoroasă decât jegul ăla comunist de Che Guevara pe tricourile tuturor capitaliștilor cretini. Nu avem spitale pentru că țara este furată, nu pentru că banii se duc pe biserici. De bine de rău, mama dă de bună voie, din pensia ei, bani la biserică. Și are voie sa faca orice cu banii ei, a muncit 40 de ani pentru ei. Mama n-a fost, însă, de acord, să aibă o pensie atât de mică. Si cine a furat bani din bugetul de pensii a furat si de la spitale, va asigur.... 

Revin la miting. Am tras câteva cadre și m-am oprit, pentru că mi se pare oribil să văd tineri triști. N-am fost trist de multe ori, la vârsta aia. Iar trist în grup eram doar când ne îmbătam, la câte un chef la care nici unul dintre noi nu reușise să fu*ă ceva...

Acasă, când mă uitam pe poze, am avut o revelație. Rocker, rocker, rocker, rocker... E plin de sataniști în fotografiile mele. Nu văd nici picior de manelist. Știți voi, genul acela de om responsabil, care-și plătește taxele, care spune bună când se urcă în lift, care are Mozart ca ringtone pe telefon, și care nu mănâncă semințe și nu se bese în public niciodată.

M-am uitat și in alte foldere, de la mitinguri. La mitingurile PPDD sunt numai manelisti, iar la mitingurile organizate de PSD si PNL, e destul de plin de fețele lor de oligofreni. Nu vezi nici umbră de manelist la mitingurile Rosia Montana, Raed Arafat, diaspora, adica la mitingurile plecate de la nemultumiri populare, reale, care au scos oameni din casă revoltați pe țara asta de căcat... Si-atunci am avut revelatia ca....

... maneliștii nu vin la mitinguri. Ei n-au, niciodata, nimic de revendicat de la societate. Nu e nimic în viața lor care să le fie inaccesibil prin voința altora. Doar vointa lor conteaza. "Posesia este 90% din proprietate" este singura lor doctrina politica.  Muzica aia de cacat ii antreneaza, de mici, să-și ia ce le trebuie și ce le place, chiar daca nu le apartine de drept. Inclusiv bunurile tale, liniștea ta, iubita ta, parcul vostru, strada voastra... Uneori - mult prea rar - si-o fură și ajung în pușcării, unde traiesc - culmea! - din taxele pe care fanii celorlalte genuri muzicale le platesc. Modul lor de contributie la bunastarea comunitatii este exclusiv parazitar. De-aia, ar fi grozav ca cineva să facă un studiu sociologic, în colaborare cu Poliția și cu Administrația Penitenciarelor. Să studieze impactul manelelor, care preslăvesc faima, interlopeala, cruzimea, șmecheria, sfidarea legii, furtul - asupra destinelor acestor oameni.

Eu cred, de exemplu, că 99% din infractorii României sunt maneliști. Si as putea enunța și eu ceva de genul:

Prostia merge de mână cu maneaua. Rockul vine cu lecturi. "Satanistii" ajung bine. Maneliștii ajung infractori. Aprioric, satanisti sunt maneliștii, nu rockerii...

fotografiile facute azi sunt AICI

publicitate

Trecuse o saptamana de la #colectiv cand mi-a spus M: "Tati, vezi ca ma duc la film, cu niste colegi". Noroc ca m-am autoeducat sa nu mai raspund imediat, ca sa nu-mi tradez intentiile, pentru ca prima replica ar fi fost "nu te duci nicaieri!!!".  Aveam inca memoria plina de imaginile cu parinti plangand, in spitalele din Bucuresti. "La film? Poate ia foc cinematograful!!" Dar sunt rational. M s-a dus la Cinema City. Cel mai cool si scump lant de cinematografe din Romania. Cu sprinklere, extinctoare, culoare largi de evacuare, scari de incendiu, angajati instruiti... 

Nu stiu cu ce imagini ati ramas voi, in minte, din tragedia din Bucuresti. Pentru mine, cele cu parinti plangand sunt cele mai crunte. Nici nu stiu daca as plange, daca M ar pati ceva. Cel mai probabil, as fi prea ocupat sa-i omor pe toti cei responsabili de tragedie. Stau prost cu plansul, ultima oara am plans din senin, singur acasa, la vreo luna dupa ce-a murit tata. Am pus-o pe seama faptului ca n-am plans in zilele in care el s-a dus.

Am ramas si cu gandul - bun, de data asta - ca M stie ce sa faca in caz de .. diverse. Am discutat cu ea, de prin clasa a cincea, ce sa faca in diverse situatii, de la agresiune stradala la incendiu, cutremur, inundatie. Stie sa opreasca gazele, lumina, apa de acasa si stie unde sa se duca si ce sa faca cand se intampla o nenorocire. Stie si ce sa nu faca. Sau, ma rog, asa cred eu, ca stie. Am mai "ascultat-o", cateodata, dar n-a trecut prin situatii critice..

Si mi-am adus aminte cu groaza de momentele in care nu stia sa faca asta. Cand era mica si se apropia, inocenta, de aragazul pornit, de marginea balustrazii. Cum traversa, Dumnezeule mare... A fost cea mai neagra perioada a mea din perspectiva asta, a riscurilor. Cum venea lovita de la gradinita aia unde pardoseala era extrem de alunecoasa, pragurile erau pretutindeni, mobilierul plin de colturi stupide, iar curtea era plina cu pietroaie decorative cu muchii ascutite și gardul era de psihopati, plin de țepușe. Sună idiot, dar bine că nu m-am gandit, pe vremea aia, la riscuri de tip "incendiu" sau "cutremur". Cel mai probabil, aș fi ținut-o acasă...

Zilele astea, insa, am vazut ceva misto. O gradinita in care s-au bagat minim 400.000 de euro. O vila cat toate zilele, făcută special pentru această activitate, cu toata curtea acoperita de iarba si tartan, cu mobilier special pentru copii, cu niste camere spatioase, cu peretii pictati in niste combinatii de culori demențiale. Este cea mai mișto grădiniță în care am intrat, in viața mea. M-as fi tavalit prin iarba aia, sa fiu cinstit. Eram acolo, insa, pentru fotografii, nu ca sa eliberez copilul din mine...

Si mi-a placut la nebunie ca, dupa #colectiv, pe pagina de facebook a gradinitei a aparut o postare cum nu prea vezi:

• Cladirea are autorizatie emisa de Inspectoratul Situatiilor de Urgenta.
• Cladirea are scenariu de securitate la incendiu.
• Cladirea este noua, instalatiile electrice si de incalzire sunt noi, certificate.
• S-au folosit materiale ignifugate asa cum spune legea.
• Toate usile sunt semnalizate prin luminoblocuri de evacuare.
• Toate usile se deschid spre exterior asa cum spune legea.
• Avem scara de incendiu asa cum spune legea.
• Avem un cabinet medical asa cum spune legea.
• Avem toate dotarile necesare combaterii unui posibil incendiu.

Gradinita unde a mers M, acum 8 ani, nu avea nimic din toate astea. Si, cel mai probabil, 99% din gradinitele din Romania nu au nici azi, lucrurile astea.... Sigur, un incendiu nu e un eveniment frecvent intr-o gradinita. Dar un cutremur este. Iar piticii sunt cu mult mai vulnerabili la catastrofe decat adolescentii, tinerii, adultii...

Asa ca-ti recomand, sa verifici, la gradinita unde merge copilul tau, macar aceste lucruri:

• Ce risc seismic are clădirea?
• Gradinita este dotata cu extinctoare si hidrant?
• Cladirea are scara de serviciu și o a doua iesire functionala?
• Usile cladirii se deschid spre exterior?
• S-a făcut vreodată un exercițiu de evacuare?
• Există o autorizație de la ISU? 

Intreaba cu tupeu! Iti duci copilul la ei, sunt responsabili de siguranta lui si obligati sa-ti spuna tot ce am insirat eu mai sus. Iar daca ti se raspunde cu nu, sau in doi peri, rezolvă problema. Nici macar eu n-am asteptari uriase de la gradinitele de stat, stiu in ce locatii insalubre isi desfasoara, de multe ori, activitatea, si cat de mică le este alocarea bugetara. Dar dacă îți duci copilul la o grădiniță privată, care costă de rupe, ești client. Poți emite pretenții sau te poți deveni clientul altei grădinițe. Așa că, te rog, fă-i copilului tău cel mai mișto cadou posibil: o grădiniță în care are șanse mai mari să prindă vârsta primei zile de școală.

- pozele făcute de mine la grădinița-minune sunt aici -

Imi place muuuult de tot campania de comunicare ENGIE. Fostul GDF Suez. Proprietarul Distrigaz. Ăia care au făcut groapa în care a murit antemergătorul lui Gabriel Oprea....

Deci, strada este acum o galerie de artă, zice spotul. Asta schimbă lucrurile, frate! Deci polițistul ăla n-a murit într-o groapă banală, ci într-o lucrare complexă și tulburătoare, care vorbește despre modul în care ne scufundăm, sinergic, într-o hermeneutică permanentă! Iar motocicleta aia care i-a zdrobit capul amaratului de politist era doar reprezentarea plastică a indisolubilului sincreatic care ne deformează percepția asupra misterelor vieții.

Acum il inteleg pe Gabriel Oprea. Cele 1.500 de coloane oficiale cerute anul acesta sunt doar 1.500 de momente in care sufletul lui a vibrat artistic, dornic sa mai mearga o data, inca o data si inca o data prin galeria de arta din strada. Ministrul "complect" este un fin consumator de arta.

Iar politistul ala - un țăran coclit! Ce cauți, frate, în muzeu, dacă nu știi să admiri arta? Ai dat cu fața în tablou și dai vina pe alții????

Impecabilă campania, ce să zic. ENGIE, ați dat și bani pe ea? Si cât de țărani sunteți, de continuați difuzarea ei și după ce o groapă de-a voastră a devenit co-autor al unei crime?

#fuckoff!

"Ce, frate, dau si eu o mu*e, ca lu' nevasta-mea nu pot sa-i dau, zice ca e scarbos! Care-i problema?", se apara vehement cate unul. Si de fiecare data ma ia o lehamite totala, ma dau mai departe de personaj si-mi propun sa nu mai ating nimic de pe masa din ce-a fost atins de el.

Pentru ca fix asta este marea problema! Nu vrei sa-i dai mu*e nevestei, dar esti gata sa-i dai sifilis, sculament, hepatita... Pana mea, la cum arata petardele alea, poate-i dai Ebola! 

Mai exista o problema...

- continuarea în cartea Tipul din Filme nu există, pe care o poți comanda de aici - link

... fanii politicienilor. Nu'ș ce pula mea se intampla, dar imi tot dau add, in ultima vreme, tot felul de oameni cu o viata atat de searbădă, care nu ascultă muzică, nu joacă spânzurătoarea, nu se uită la video amuzante. Nu-nu! Ei se dau jos din pat dimineața simțind nevoia arzatoare de a da share postarilor complet cretine ale lui Ponta, Băsescu, Dragnea, Gorghiu, Iohannis, Tariceanu. Platitudini gen "azi am atras atentia Comisiei Europene sa ....", sau "alaturi de icsulescu, la conferinta pulii mele...".

Toată țara, toți userii de Facebook din România, se uită ca rața la muci la postările astea. E doar gunoi digital. Tiriplicii, însă, le înțeleg, mesajul ascuns îi cuprinde și-i umple cum umple mustul damigenele până dă pe afară, și atunci simt nevoia să dea SHARE. 

Nu s-a logat niciodata, nici dracu' pe Facebook, ca sa vada ce mesaje politice au mai aparut și să stie cum voteaza. Tiriplicii, insa, sunt acolo, la datorie, ca moțul unui căcat, semnalizând cum să calcăm ca să-l luăm cu toată talpa. 

E doar aaaaabsolut penibil! Penibil ca un iPhone roz. Penibil ca un gras cu pantaloni mulați. Penibil ca un vasluiam explicând ce este violul.

Marș de aici, imbecililor. Pot să înțeleg un tip care a ales politica pentru a reusi in viata, pot sa inteleg asumarea unor mesaje, doctrine, proiecte politice. Vorbim de pragmatism, de cinism, de oportunism, si toti avem momente in care suntem așa. Dar nu cred că există om mai prost pe pământ decât fanul unui politician. Îl recunoști ușor: e ăla care dă SHARE ca un soft scăpat de sub control oricăror tâmpenii emanate de șeful de partid.

Până acum, i-am spus fiicei mele să se ferească, in viață, de maneliști și de membrii galeriilor echipelor de fotbal. Uitasem de voi: cei mai proști dintre pământeni. 

Înjurați-mă aici, dar veți rămâne la fel: inutili ca un câine făcut din cristale Swarovski. Publicitate.

"De la arestarea lui Gigi Becali, când am stat 24 de ore pe teren, nu credeam că o să mai prind o astfel de zi la lucru. Ieri am început cu Udrea și am terminat acum, la ora 8, cu incendiul. La locul tragediei au rămas colegii mei. Deși sunt obosită, nu pot să nu zâmbesc la gândul că am cea mai mișto meserie din lume”, a scris Ana-Maria Roman, de la Antena 3, pe Facebook.

Si s-a declansat jihadul! Jihadul prostilor, evident, pentru ca oamenii rationali nu pun botul imediat la orice le arati prin gard.

Oamenii rationali stiu ca unii oameni isi fac meseria cu pasiune. Ca si-o iubesc. Ca vor sa fie cei mai buni. Si ca la finalul unei zile la care toata rezistenta fizica si psihica si toata competenta le sunt testate la maximum, iar ei trec testul, oamenii astia zambesc. Nu-și urăsc toți jobul ca tine, nu toți rup ușa ca tine la ora 16.00, nu toți respiră doar pentru a se văicări cât de chinuiți sunt ei la serviciu. Unii și-au găsit vocația în profesie și sunt mândri de asta...

De-aia zambea Ana-Maria. Intr-un mod pe care eu nu-l mai inteleg, ea inca mai iubeste profesia de jurnalist. Am iubit-o si eu, până mi-am dat seama că tot ce-am scris despre oamenii buni a fost uitat și că tot ce-am scris despre oamenii răi se întoarce acum împotriva mea.

De-aia zambeste si pompierul, cand se uita la o casa facuta scrum, in care au murit cinci oameni iar el a salvat doar un copil. Stie ca a facut tot ce se putea face. De-aia zambeste si un chirurg, dupa ce opereaza toata ziua si unul dintre pacient da semne de insanatosire. E un semn ca munca lui n-a fost zadarnica. De-aia zâmbește și tipa care te epilează, deși n-a mai văzut niciodată ceva atât de urât: pentru că te-a epilat bine. 

Zâmbim când ne iese ceva bine. Tipa de la Antena 3 n-a spus că zâmbește când vede români prăjiți, nici când vede părinți urlând de durere. Sunt convins că n-a zâmbit nici o secundă acolo, la fața locului. Zâmbește la ea acasă, ruptă de oboseală, pentru că e mândră de rolul ei pe pământ: să facă știrile bine și să ți livreze rapid.

Si încă ceva, dobitocule. Știi ce făcea mă-ta, după ce te ștergea la cur de căcatul ăla carmin, ingrozitor de urât mirositor, de bebeluș care a început diversificarea cu morcovi? Aștepta să-i treacă senzația de vomă și zâmbea! Știi de ce zâmbea? Pentru că avea cea mai frumoasă ocupație din lume: avea grijă de tine.

Ce-ați fi vrut, să vină Gâdea la știrea aia, și să ne țină o predică despre combinațiile lui Băsescu cu patronul Clubului Colectiv? Cum vă permiteți să condamnați un reporter de știri după ce i-ați devorat munca 24 de ore, doar pentru că e mulțumit de ce-a făcut? 

Sa nu uit: daca esti printre fanii mei de pe Facebook, sau prin lista mea de prieteni, si impartasesti opinia ca jurnalista de la Antena 3 este o tampita sinistra, sterge-te singur. Nu vreau sa mai avem de-a face vreodata, pentru ca, in opinia mea, ești mult prea prost intr-o singura zi. Nu te-ai gandit nici o secunda ca, indreptandu-ti atentia asupra tipei de la Antena 3, nu mai esti atent la eveniment, la vinovatiile reale, la cum o sa piteasca astia adevarul....

Ia și niște publicitate, trepanatule. La cât ești de prost, probabil că n-ai nici măcar o poză decentă în telefon...

Cum mi-am dat seama că trăiesc în Matrix? Am văzut la televizor două știri:

1. Sorin Oprescu e acasă, în arest la domiciliu, dar a fost obligat de instanță să poarte o brățară de localizare pe picior.

2. Poliția Română nu are un asemenea dispozitiv in dotare!!!

Acum mă las muuuult, mult de tot pe spate și dau din mâini, evitând gloanțele trase în Siria pe direcția Ploieștiului. Când mă duc la baie am să trec prin ușa închisă. Și mai încolo dau o fugă în Italia, să i-o pun Monicăi Belluci. Știu că mă vrea, sunt Cheaunu', eu știu tot...

Daca ai platit un fotograf pentru niste fotografii proaste, pe bune, esti cretin cu acte. Ești bou cu auditul facut. Daca mai existau dubii asupra nivelului de prostie din capul tău, acum, după ce ți-am văzut fotografiile de la nuntă/botez/petrecere/firmă, dubiile s-au dus, știm cu totii ca esti prost ca un scaun. Să-ți explic de ce:

În acest moment, fotografii profesioniști buni traversează o perioadă proastă. Sunt ca agenții imobiliari după ce a venit criza. Sunt mulți, au investit mult în scule și nu-și pot scoate banii pentru că tot mai mulți oameni își cumpără ieftin camere foto cu setări automate avansate, iar telefoanele mobile au camere foto tot mai bune. 

Pe lângă ei, e plin, de asemenea, de wannabe de fotografi. De oameni care spun că sunt fotografi doar pentru că au luat un DSLR in rate de la Altex si știu să deschida Photoshop sau Lightroom. De libidinoși care prostesc câte o duduie cu o ședință foto "budoir" ca s-o fută. De oameni atât de distruși mental încât se laudă cu fotografiile altora. Iar pe toți acești oameni îi unește ceva: tariful foarte mic. Cumva, în creierele lor prăjite de autosuficiență și-a făcut loc și ideea "nu cere mult, pentru că nu ești fotograf". Iar tarifele lor distrug, pur și simplu, carierele celor care au investit timp și bani în pregătire profesională și scule de top. 

Adăugați și că a scăzut nivelul de exigență aritistica al oamenilor obișnuiți. Netul este atât de plin de fotografii proaste de familie, încât puțini se mai simt jenați să-și urce și ei pozele mișcate, strambe și neclare în acest tomberon de căcat vizual digital, care se numește Facebook.

Eu înțeleg asta. Pe bune, chiar înțeleg. Când nu știi să faci fotografii și-ți iubești nevasta sau copilul, ți se pare că orice fotografie cu ei este superbă. Plus că nu prea mai ai nevoie, în vremurile astea, de fotografii profesionale. Am un amic cu o familie mișto, cu o viață socială destul de plină, cu o firmă maricica. În ultimii 10 ani, a avut nevoie de doar trei ori de un fotograf: o data la firma, de doua ori in familie. In zece ani, da? Norocul ca prietenul meu nu e tâmpit, când a avut nevoie de un fotograf a ales unul bun.

Și acum mă întorc la tine, dobitocule. Da, tu ala care tocmai a urcat albumul ala de nunta semnat "Prost Photography".

Ai ales un fotograf analfabet, cu un site de toată jena. Cum ți-ai putut permite să ai așteptări de la el? Pâi dacă pe cretin îl doare creierul când scrie două fraze, cum ți-ai putut imagina că poate gândi o compozitie scenă mișto la evenimentul tău, pe care s-o imortalizeze într-o fotografie?

Ai ales un fotograf care nu știe nimic despre prelucrarea pe bune a imaginilor. Când a pus steluțe, dungi aurii și aripi de înger pe mireasă nu a facut prelucrare foto, imbecilule. Doar a acoperit greșeli și ne-a aratat tuturor că. la nivel estetic, este doar un munte de kitch.

Ai trecut cu boul patentat prin toate clișeele proaste ale fotografilor de NBC (nunți, botezuri, cumetrii), deși nu ți se potrivesc nici jumătate. Nu faci o fotografie alergând pe plajă dacă arâți ca un canibal înfometat. Nu te dezbraci la bustul gol dacă ești plin de păr ca un urangutan și burtos ca o minge de plajă. Nu o ridici pe mireasă în brațe dacă ești un nevolnic, iar ea e mai durdulie, pentru că în ochi ți se va vedea doar iminența morții.

Știu ce-o să zici. Că fotograful la care te-ai gândit inițial ți-a cerut mult. Că nu ti l-ai permis si ai fost nevoit să alegi un fotograf cu tarif mic, și că la tariful ăla n-ai ce să mai comentezi. Ba da, boule, ai! Cum îți spuneam, există mii de fotografi, care cer de la 300 de lei la 3.000 de euro pentru o nuntă, sau un botez. Nu toti fotografii ieftini sunt prosti, asa cum nu toti fotografii scumpi sunt buni.

Asa ca, in loc să alegi cu portofelul și cu ochii închiși, trebuia doar să cauți mai bine. Să te uiți pe portofolii înainte să întrebi cât costă. Sa ii explici fotografului gasit ce vrei și sa-l intrebi daca a mai facut asa ceva. Să spui unui fotograf bun: frate, imi plac pozele tale, dar nu-mi permit 800 de euro, cât vrei tu, îți dau 300 la nuntă și încă 300 in două luni. Sau, unui fotograf ieftin: "Vrei doua sute? Iti dau trei, daca ies pozele misto, numai garanteaza-mi ca te pricepi".

Sau, si mai simplu: nu mai chema, nene, un fotograf. Deloc! Cineva din anturajul tau are sigur o camera foto mai pricopsita. Pune-i baterii, cumpara un card de 16gb, porneste-o in modul auto si da-i drumul la treaba, din 2.000 de cadre ceva-ceva tot o sa iasa bine. Vei economisi o suma bunicica, daca amintirile nu-s importante pentru tine. Da-o'n mortii ei de nunta, oricum casniciile nu mai dureaza... Da-l si'n gatul ma-sii de copil, cu botezul lui, oricum mai vrei sa faci unul... Fotograf prost e si văr'tu, îi spui ca-l primesti la nunta gratis, fără sa dea darul dacă-ți face pozele și-o să vezi că accepta imediat....Daca nu vrei sa platesti un fotograf bun, nu vad de ce esti atat de bou incat sa platesti un fotograf prost, asa ca nu mai plati pe nimeni. 

Desi gresesti. Și știi de ce, trepanatule? Pentru că fotografiile de eveniment sunt pentru toată viața. Sunt o investiție în timp, pentru o durată de timp mai mare decât frigiderul, televizorul, gresia sau faianța. Pe alea le poți schimba oricând, pe când nunta sau botezul sunt irepetabile. Ai o singură șansă, în viață, să păstrezi amintirea unor momente frumoase. N-o incredința unui nepriceput, că nici la operație nu te duci întrebând care e cel mai ieftin chirurg din spital... 

Aseară am văzut site-ul unui fotograf d-asta, complet tampit, care scrie "Cannon" în loc de "Canon" și "fi frumoasa pentru iubitul tau". Inevitabil, fotografiile lui sunt îngrozitoare, omul i-a distrus, imagologic, pe clientii lui de pana acum. Iar pentru mine asa ceva este inacceptabil. Niciodata n-am avut in minte altceva decat sa flatez subiectul fotografiilor mele. Cu cat e mai urat sau inestetic clientul, cu atat ma straduiesc mai mult sa-i gasesc unghiul bun, lumina corecta, situatia in care arata atragator si interesant. 

Ieri am vazut pe net si o discutie care m-a lasat paf. Chemat sa faca poze la o nunta, un wannabe de fotograf pe net s-a plans ca localul e de cacat pentru ca la masa staff-ului, unde era el, se servea mancarea abia dupa ce erau serviti nuntasii. Ca asta e discriminare. Pai bai nene, tu nici n-ar trebui sa mananci la nunta aia. Mananci acasa, nu bei nimic in afara de cafea si apa si esti ca un soim acolo, la eveniment. Nu mananci, nu bei, nu te hlizesti cu tipele solo, ca ratezi momente esentiale, fraiere. Momentele alea de fericire totala, ale nuntasilor, au loc fie la masa, fie in timp ce danseaza. Daca si tu stai la masa ca un nehalit penibil, ratezi jumatate din romantismul potential de la nunta aia.  

Si cu asta inchei: daca vreodata vrei sa angajezi un fotograf pentru nunta si il auzi ca are pretentia sa stea la masa si sa chefuiasca, te rog angajeaza pe altcineva. Asta nu e bun. Nu stie de ce e acolo, si daca nu stie asta, nu stie nici sa faca fotografii la vederea carora sa zambesti, peste ani. Sa zambesti, nu sa razi jenat. 

 
 

Imi place mult de tot dezbaterea despre digioata care nu stia cine e si ce-a facut Marian Munteanu. A fost ca atunci cand un dement a vrut sa-l dezgroape pe Arsenie Boca si milioane de romani, care se caca in fiecare zi pe ce-a predicat Sfantul Ardealului s-au simtit indreptatiti sa pozeze in cei mai indignati crestini din lume. 

Ce s-a intamplat, pe fond: fata a gafat. A facut o greseala. Daca ma bagi pe mine in breaking news cu Justin Bieber, minutele mele de discutie cu baiatul ala o sa devina virale in toata lumea. Nu stiu cine e, ce pula mea face, de ce se poarta ca un cretin, ce fumeaza si, mai presus de toate, habar n-am ce-a facut la viata lui. In afara de faptul ca e un prost patentat, nu stiu nimic despre Biebărică. Dar as sta acolo, in transee. Cine a facut vreodata un interviu stie ca exista chiar o tehnica a intrebarilor idioate, menite sa obtina o reactie din partea subiectului. Eu l-am intrebat, pe Adrian Nastase, intr-o conferinta de presa, daca este homosexual. L-am intrebat si pe Iohannis, tot intr-o intalnire directa, daca e de acord cu adoptiile internationale. Zilele trecute l-am intrebat pe Dragnea, intr-un text, daca e tampit. Care e problema?

"Ati fost si dumneavoastra, in Piata Universitatii, cand au venit minerii?", l-a intrebat Oana Zamfir pe Marian Munteanu. Recunosc, si eu am bufnit in ras. Dar pun pariu ca 90% din publicul Digi24 n-a facut-o, pentru ca tocmai se intreba cine e baiatul asta. Sau n-ati observat ca avem un talent rar sa uitam istoria recenta a Romaniei?

Avem, va asigur. De-aia cred ca avem de-a face doar cu o greseala de PR a Digi 24, care a preferat s-o scoata de pe post pe jurnalista in loc sa apere o productie tv buna, care s-a difuzat ieri cu o mica problema. Digi24 trebuia sa explice ieri ca Oana Zamfir a vrut sa-i introduca pe telespectatori in atmosfera mineriadei. Ca intrebarea ei era menita sa-l conduca pe Marian Munteanu la afirmatia "eu am fost liderul protestatarilor si uite cum a fost in acele zile in Piata Universitatii". Ca jurnalista a pus o intrebare, nu a facut o afirmatie, si a pus-o ca pentru publicul numeros si ignorant care o urmarea, nu ca si cum erau doar ea cu el intr-un lift si discutau ca expertii.

Asa ca, daca simtiti nevoia sa decapitati pe cineva pentru modul in care se face jurnalism tv in Romania, uitati-va spre alte posturi. Nu gafele sunt problemele majore ale acestui domeniu, ci manipularea. Uitati-va la Banciu, la Rares Bogdan, la Lavinia Sandru, la Radu Moraru, la Mihai Gadea si la alti tristi care o ard mincinos prin platouri, otravindu-va mintea. Nu va mai luati de stiristi, va rog, pentru ca astia baga ca MIG-ul toata ziua, nu o freaca pe combinatii. Numai cine nu munceste nu greseste. 

In opinia mea, ar trebui sa aveti o dieta de stiri asa cum aveti una de slabit. Urmariti aceeasi stire politica pe Antena 3, B1, Realitatea TV, Romania TV si apoi urmariti-o pe Digi24. O sa vedeti ca, de bine de rau, la Digi24 se face jurnalism. Asa se explica si ura pe care o manifesta jurnalistii de cacat, care fac un compromis pe zi, fata de entitatea asta care are niste standarde profesionale.

Adaug si ca este posibil ca macelul organizat ieri digioatei pe toate platformele de stiri sa fie prea mare ca sa reprezinte doar o reactie normala a breslei. Eu cred ca unii au folosit-o pe digioata ca perdea de fum care sa ascunda alte subiecte ale zilei, cum ar fi trimiterea in instanta a lui Ion Iliescu, sau faptul ca un politist ca murit ca sa nu stea la semafoare ministrul Gabriel Oprea. A fost fix ca in ziua in care Adrian Nastase a fost trimis la inchisoare, dar breakingnews-urile zilei au fost cu despartirea Biancai Dragusanu de Victor Slav.

publicitate

Am stat o saptamana in subsolul Bibliotecii Judetene, sa caut primul articol scris vreodata de el, si sa i-l fac cadou, inramat, de ziua lui. Alta data am mesterit 11 zile, cot la cot cu muncitorii, sa termin o baie si o bucatarie noua, la ai mei, cat ei erau la tara. Am montat in doar 4 ore, cateva sute de decoratiuni, intr-o curte de cateva sute de metri patrati, pentru ca promisesem copilului ca va face Craciunul intr-un decor ca in Oraselul Copiilor. Am zugravit complet un balcon inchis si l-am mobilat integral ca pe un spatiu chic in trei ore, pentru cineva care n-avea, in in apartament, un loc al ei, in care sa-si faca unghiile, sa-si puna masti din pasta verde si mai stiu eu ce.

Stiu, asadar, ce e aia o surpriza. Stiu cum se face, stiu cat de misto e reactia celui care o primeste. Si cateodata, desi urasc surprizele, constat pe pielea mea ce misto e sa se gandeasca cineva la ceva ce-ti doresti foarte mult. Cum ar fi arahidele in ciocolata.

Saptamana trecuta, preferatele copilariei mele m-au facut sa-mi scriu aventura din curtea infamilor de carrfouristi, zgarciti si cand nu trebuie. Povestea e aici. Si cineva s-a prins ca mie inca-mi plac chestiile alea.

Ei bine, acel cineva s-a gandit sa-mi cumpere cele mai bune arahide in ciocolata ever si a luat la pas marile ciocolaterii si cofetarii ale Capitalei. A fost primita destul de prost peste tot, cofetarii neezitand sa-i spuna, in unele cazuri, ca acum e in trend sa se manance altceva in ciocolata: alune de padure, ovare de furnica, rahat de copil mic, unghii de minotaur etc si ca, in general, numai taranii ancorati in comunism mai prefera prozaicele si prafuitele arahide in ciocolata.

In paranteza fie spus, nu mai pot cu snobii care nu mai vor sa nimic din ce are mai mult de 20 de ani.... 

Norocul meu - si al ei, ca a taiat Bucurestiul in doua zile la rand cautandu-mi nenorocitele de arahide - s-a numit Cofetaria Ana.  Nu stiu care din ele, ca nu eram de față. Stiu doar ca atunci cand a intrat si a cerut arahide in ciocolata si a fost - evident! - refuzata, o doamna, pe nume Cristiana Copos, aflată neintamplator in cofetarie, s-a interesat care sunt resorturile acestei cereri de-a dreptul exotice. I s-a spus ca la Ploiesti exista un dobitoc incapatanat care refuza sa creada ca lumea deserturilor a evoluat dincolo de arahide in ciocolata, si ca ar fi grozav sa i se ofere trepanatului iluzia ca are dreptate.

Ca o doamna ce este, Cristiana Copos a dispus sa se cumpere cele trebuitoare si sa se prepare dobitocului ce doreste. Asta s-a intamplat joi. Vineri comanda a fost gata. Azi m-am gasit cu persoana si mi-am primit darul. Il vedeti si voi mai sus. 

Gustul? Demential. Sunt doua sortimente, unele cu ciocolata dulce, unele cu ciocolata amaruie. Primele au ajuns la M, pe care am convertit-o, acum doi ani, la secta Martorii lui Arahide in Ciocolata. Celelalte le pastrez pentru mine. Au o aroma extrem de interesanta, cred ca merg de minune cu un Jack si cu niste Monte Cristo. Trabucurile le am, am si un Single Barrel vechi de 11 ani in congelator, cred ca-l desfac...

Multumesc, pe aceasta cale, persoanei care a trecut prin Codrii de Aramă si prin Padurea de Argint ca sa-mi aduca arahidele magice. Ii multumesc si doamnei Cristiana Copos pentru demers, mai ales ca putea sa treaca peste cererea inedita si peste mofturile mele, afacerea cofetariilor Ana mergand foarte bine si asa. Sper sa-i mearga si mai bine de acum incolo.

In final, un mesaj pentru toți năpăstuiții care nu au parte de arahide in ciocolată: Organizați-va. Cereți-vă drepturile. Mergeți in toate cofetariile de pe Pămant si cereți arahide in ciocolata! Faceti presiuni la Ministerul Agriculturii sa subventioneze culturile de arahide. Iesiți in strada, scrieti pe Facebook, purtati tricouri cu 'salveaza si tu o arahidă", semnați o petiție online să apara reteta arahidelor in ciocolata in manualele de clasa intai. Uniti suntem mai puternici. #Unitisalvam!

**** dacă ți-a plăcut acest text deschide și unul din aceste linkuri: