Am fost cel mai fericit cititor evz.ro cand am vazut pe site, luna trecuta, acest mesaj: "Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor: 1) Moderarea comentarilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră; 2) Postarea instant a comentarilor lăsate prin intermediul contului de fb. Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat. Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro."

Frate, eu chiar inteleg. Eu am dezactivat comentariile de tot, pe blog, satul sa ma tot injure niste cretini care n-au inteles ce-am scris. Am scapat, cu ocazia asta, si de postacii de partid care simteau ca e de datoria lor sa trolleze cand ma luam de idolul lor (apropo, cat de prost esti daca admiri un om politic?). Am scapat si de un risc de securitate, pentru ca cei care se logau pe site sa comenteze erau mai aproape de server, ca sa zic asa... Iar serverul si blogul asta sunt ale mele, nu ale tuturor.

Ce-a facut evz.ro ar trebui sa faca toata presa din Romania. Ai scris ceva pe net? Asuma-ti, frate, ca si ziaristii isi asuma riscul de a fi dati in judecata pentru ce-au scris. Nu e normal sa te dai zmeu pe net cu fata acoperita. Jurnalistic vorbind, sa decredibilizezi o ancheta de presa muncita, prin sute, mii de comentarii ironice sau contradictorii care nu argumenteaza concret ce anume este gresit in ancheta este o forma de terorism. Fa asta zilnic pe un site de stiri si nu va mai intra nici dracu' acolo, chiar daca oamenii aia scriu ADEVARUL.

Asa ca azi am deschis plin de incredere linkul asta. E doar un text de PR politic, argumentat destul de modest. Valoarea demonstratiei falsului, facuta de evz.ro, e la fel de subtire ca si argumentul lui Silvian Ionescu care stie ca documentul e real. De fapt, nici detractorii si nici sustinatorii lui Basescu nu au dovezi ca hartia aia e adevarata sau falsa. Eu, de exemplu, cred ca hartia aia, adevarata sau nu, e doar primul pas din ceva mai mare. Acum cineva doar incalzeste publicul sa masoare reactia. Nu asa se da o lovitura de presa, va spun eu...

Si pe urma m-am uitat la comentarii. Am crezut ca daca sunt moderate si asumate, voi gasi acolo chestii care imbogatesc articolul. Si uite ce-am gasit:

psihopati, latrai, inculti, infractori supremi, slugi, tradatori, nemernici, virusi, ordinari, ciumati, cacati, imbecili, hoti, mincinosi, idioti, slugarnici, ticalosi, politruci, bolsevici, tantalai.

Asa ca intreb si eu, ca boul: ce moderati, frate, la evz.ro?! Pentru ca vad orice, numai comentarii care imbogatesc articolele nu. Si e mare pacat. Ati putea face diferenta, chiar daca in prima faza veti pierde cititori, pentru ca veti castiga cititori quality. Poate chiar aia care stiu exact daca Basescu a fost sau nu un turnator nenorocit, si care acum se abtin sa face vreo dezvaluire, de frica sa nu li se verse in cap o bascula de comentarii injurioase.

Puteti lasa comentarii aici. Argumente accept, dar daca ma injurati, le sterg si dupa aia va bannez.

Am avut privilegiul de a fi primul fotograf care intra in Muzeul Ceasului, dupa restaurare. Toate fotografiile facute sunt AICI. Enjoy it!

Nici unul dintre noi nu stie ce contine, exact, memoria lui. Ne amintim frecvent anumite lucruri, emotii, sentimente, in urma aparitiei unui stimul despre care nu puteam anticipa ce efecte are. Gusti dintr-o gutuie si-ti aduci aminte de bunici, nu de gutuile mancate cand erai mic, la tara. Freci intre palme o frunza de menta si-ti aduci aminte de o betie fabuloasa, din Grecia. Sau vezi un zambet, in autobuz, si-ti aduci aminte de o colega de la gradinita.

Pe principiul asta functioneaza multe dintre mesajele publice. Mai ales cele publicitare, menite sa faca loc, in mintea noastra, unei anumite perceptii despre un anumit lucru/produs/serviciu. Iar in politica internationala, sa apelezi deliberat la asemenea tehnici de manipulare este o practica veche. 

• Va mai aduceti aminte de fotografiile celor 40 de cadavre mutilate, de la Timisoara? Cadavrele au ramas neidentificate si in ziua de azi.
• De fotografiile teroristilor din 89, aparute prin presa vremurilor? Ati vazut, dupa aia, vreun terorist prins?
• De imaginile femeilor gravide albaneze din Kosovo, despre care ni s-a spus ca au fost spintecate de sarbi ca sa omoare pruncii din pantece? In mod curios, pe acele femei nu le-a recunoscut si nu le-a plans nici o ruda.
• De imaginile difuzate in loop cu depozite din Irak marcate cu simbolul "Biohazard"? Stiti ca nici pana azi n-au gasit acele arme chimice, nu?
• Aduceti-va aminte si ca in timpul Revolutiei din 89, CNN difuza imagini din Romania trecand sub tacere masacrul pe care-l faceau trupele SUA in America de Sud. Acolo au murit mai multi oameni decat in Romania, dar nimeni n-a suflat o vorba.

Acum incercati sa priviti din perspectiva asta fotografia cu Aylan, copilul inecat in Mediterana. Nici macar eu n-am facut-o, cand am scris "nici daca seta cineva scena asa, pentru un shooting profesionist, nu iesea o fotografie atat de dramatica". Insa amicul Mirel Curea crede ca scena chiar a fost aranjata. Crede ca cineva a asezat deliberat asa cadavrul acelui copil, mort in valurile Mediteranei, si a setat scena astfel incat sa arate cat mai dramatic in fotografiile care ulterior au zguduit lumea. 

Pe ce se bazeaza Mirel? Pe faptul ca asa ceva s-a mai intamplat. Este foarte posibil ca cine a facut fotografia sa fi mizat exact pe faptul ca ne va face astfel sa retraim un moment de maxima mila si compasiune. Si a luat ca model grafic o scena pe care am vazut-o toti, indiferent de tara, nationalitate, varsta, cultura. E imaginea unui simbol de-a dreptul planetar, indragit la maxim pe toate meridianele. "E Pinocchio, mă", mi-a spus amicul meu. "N-am mai vazut Pinocchio de 40 de ani, dar de cand am vazut fotografia cu Aylan, am simtit nevoia sa-l revad".

Cum nu-l suspectez pe Mirel ca e nebun sau prost, e de ceva mai multa vreme decat mine in presa si cum n-a scris niciodata despre gaini cu pui vii, l-am luat in serios. Si azi am vizionat de la un cap la altul filmul de animatie care mi-a marcat copilaria. Si sa vezi chestie: spre finalul filmului, Pinocchio si tatal lui sunt pe mare, incercand sa ajunga la mal. O balena le sfarama barca iar cei doi ajung aproape de mal. Dupa atacul final al balenei, tatal il vede pe fiul sau zăcand cu faţa in jos, la apă mică, cu mainile pe langa corp şi cu palmele în sus.

Aylan a fost fotografiat exact la fel: cu faţa in jos, la apă mică, cu mainile pe langa corp şi cu palmele în sus. Iar tatal lui l-a vazut asa.

Repet: nu merge nimeni cu teoria conspiratiei pana acolo incat sa spuna ca baietelul a fost ucis pentru aceasta fotografie, sau cu acordul tatalului lui. Nu suntem psihopati. Dar ca unul care a vazut ceva manipulari la viata lui, nu exclud teoria conspiratiei in acest caz. Nu e prima oara cand o imagine schimba lumea. Fotografia lui Aylan a socat lumea la fel cum au socat-o, la timpul lor, fotografiile cu tanara afghana cu ochi albastri, sau cea cu copilul de trei ani terorizat de razboi si care crede ca va fi impuscat cu o camera foto. Iar politicienii isi justifica, prin empatii colective de tipul asta, cele mai nenorocite demersuri.

"Pustiuleţu', Dumnezeu sa-l tina langa el, a fost asezat. Nu pui in opera un scenariu de invadare a Europei, fara o poza-simbol. Este obligatorie!", mi-a mai spus Mirel Curea. Teoretic, are dreptate. N-ar fi prima oara cand cineva cu scopuri mizerabile da tonul unei emotii colective folosind o tragedie.

De ce a fost folosit Pinocchio ca simbol? Nu intamplator. Toti suntem Pinocchio. Toti am mintit si mintim, minciuna face parte din viata noastra indiferent de cultura, etnie, arela geografic. Pinocchio este, daca vreti, singurul personaj negativ simpatic al copilariei noastre. Pacat ca n-avem sanse sa stim sigur daca am fost manipulati emotional de politistul asta care, fara un motiv anume, a mutat cadavrul copilului dintre stanci fix in zona in care a devenit celebru....

Pareri?

Craiova a fost un soc cultural pentru mine. De cand am facut armata, loc in care am intalnit niste olteni fabulosi, m-am ferit cat am putut sa ajung in zona aia de tara.  Am ajuns ieri, ocazie cu care am inteles de ce oameni ca Geoana, Dragnea, Dan Diaconescu sau Victor Ponta au ales sa candideze in Oltenia....

... locul in care o girafa a calcat pentru prima oara pe pamant romanesc.....

... locul in care cineva s-a prins ca Dumnezeu e presedinte, si s-a branduit ca atare....

... si unde cineva e gata sa sara la bataie daca-i faci poze, chiar daca are doar 30 de kile cu chilotii uzi pe el.

N-am inteles nimic din indicatorul asta. Plus ca m-a speriat prezenta Judecatoriei...

Nu poti sa pui cabluri de-am' pulea pe o cladire istorica superba. Nici jardiniere de cacat...

... nici bannere rosii nu se pun pe cladiri superbe, carora, in schimb, e in regula sa le schimbi geamurile sparte.

 ... nu scrii cu vopsea pe o cladire veche. Sau, daca e musai, scrii pe vechiul contur, nu aiurea...

Mi-a placut atmosfera de familie din transportul de persoane, dar sa mor daca stiu ce marca e microbuzul ala....

Mi-au placut mult indicatoarele. Sunt amuzante.

Tot in Craiova mi-am dat seama ca nu sunt suficient de barbat. Am prostul obicei sa cer anestezie cand sunt operat...

In Craiova, parcurile auto sunt chiar in parc, ceea ce mi se pare superb. Eu cu tipa aici pe banca, mai incolo vinzi tu niste faruri de Opel....

Mai stiti vreun loc in care marketingul institutiilor de creditare e atat de simplu? Eu nu...

N-as putea sa va spun la ce. Mai era o firma, recunosc, dar pe partea cealalta a blocului. Impresionant, oricum...

Porumbei n-am vazut, dar oamenii arunca cu grau pe jos, iar copiii il adora. E bun, are fibre...

In zona centrala, chiar langa o fantana arteziana, l-am gasit pe domnul din imagine. Pun slaba dotare pe seama apei reci care curge in apropiere, si eu arat la fel cand ies din dus. Carliontii aia, in schimb, nu-i am...

Scrie si in Biblie ca la fiecare patru sute douazeci de petunii creste si un trandafir...

Da, asa se desparte in silabe, cand esti ultras. Ce, nu stiati?

Din seria "ceafa lata de ascunzi bidonul de capsunica dupa ea"... 

Mi-a placut mult atentia acordata sportului de autoritatile locale. O sa cer Primariei Ploiesti sa ne faca si noua o laguna...

Nu puteam pleca fara sa-mi cumpar un ziar local, care m-a speriat teribil. Mie mi s-a spus tot timpul ca am gargauni in cap, sa inteleg ca am avut noroc ca n-au venit pompierii sa mi-l sparga?

Dincolo de aceasta galerie foto, trebuie sa recunosc ca n-am ars-o pe strazi mai mult de doua ore. Si ca Ploiestiul are strazile mai murdare, parcurile mai nasoale si mult mai putine localuri cool decat Craiova. Ca nu m-a injurat nimeni pentru ca incercam sa traversez. Ca tarziu in noapte strazile sunt pline de pustani relaxati. Ca n-am vazut atatia tigani cat am crezut ca o sa vad. Ca nu exista alt oras din Romania vizitat de mine in care sa vad atat de multa politie locala pe strazi. Ca au un soi de "centru vechi" foarte misto. Ca strazile lor sunt mai bune decat ale Ploiestiului si ca m-as muta fara frici in capitala fotografiilor tulburatoare.  

Esti din Craiova? Injura-ma aici. Sau vezi si alte fotografii facute in Craiova AICI.

Bani. Doar despre asta este vorba. Despre bani. La umbra reportajelor tulburatoare si in ciuda celor care-si rup de la gura ca sa hraneasca un refugiat, pe seama sirienilor se fac deja bani multi. Si e corect sa fie asa. Prosperitatea unora se poate cladi doar pe pauperitatea altora. Cat ai fi de cinstit in afaceri, cand tu bati palma cu cineva, altcineva, care a ofertat mai putin sau mai prost decat tine, saraceste un pic.

De-aia, mi-as dori ca romanii sa fie mai practici decat sunt. Mi-as dori sa vad dezbateri despre cum se poate castiga cinstit de pe urma refugiatilor, in eventualitatea in care acestia ar ajunge in Romania, in locul urletelor dezarticulate despre patriotism si terorism. Urletele nu ajuta la nimic, pe cand sa fii practic si organizat n-a daunat niciodata. 

Sa zicem ca ne trezim cu 6.000 de oameni, asa cum vrea Comisia Europeana. In prima faza, o sa fie nevoie de cazare si mancare. O sa se caute hoteluri/moteluri/camine in zone marginase, firme de catering si de curatenie. Apoi o sa se caute firme/agenti de paza si translatori. Psihologi. Formatori profesionali, ca poate unii vor sa munceasca. Si multe din facturile pe care le puteti emite vor fi platite de statul roman, nu de amaratii astia fara tara...

Usor-usor, refugiatii se vor integra in comunitati. Nu-s toti niste analfabeti salbatici, crescuti pe camile. Pana in razboi, Siria era o tara prospera si cu o mare parte din populatie bine educata. Asa ca n-ar fi exclus ca si o firma de recrutare personal sa faca niste bani de pe urma lor, sau ca un antreprenor sa-si reduca costurile cu forta de munca. 

Medicamente. Jucarii cu eroii copiilor lor. Hainele lor preferate. Condimentele lor preferate. Meniuri culinare siriene, in localuri. Petreceri cu tematica araba, in cluburi.  Ghizi. Consultanti fiscali, pentru sirienii care au si ceva bani, si nu-s putini. Consultanti juridici, pentru obtinerea cetateniei. Inchirieri/vanzari de locuinte. Recrutare de fotomodele/manechine, pentru ca sirienii sunt niste oameni frumosi. Transporturi, daca vor sa plece spre Vest...

Se pot face bani inclusiv din psihoza creata de prezenta sirienilor in Romania. O sa se vanda mai bine safe-room-uri, sistemele de paza, mijloacele de autoaparare, masinile sigure. Proprietatile aflate departe de spatiile de cazare ale refugiatilor o sa fie considerate mai valoroase. Scolile si gradinitele private o sa fie luate cu asalt, daca in cele de stat ajung si copiii sirienilor. Astia suntem, nu ne suportam nici pe noi...

Serbia si-a relansat transportul de persoane carandu-i pe sirieni spre granitele cu Croatia si Ungaria. Sutele de mii de oameni care au tranzitat Serbia au consumat mii de tone de apa si de sandwich-uri. Nu le-au cules din copaci, toate au fost platite fie de refugiati, fie de oamenii cu suflet, fie de stat. Iar in Ungaria tocmai se da un tun de zile mari....

Sa te intrebi ce firma a facut gardul de la frontiera maghiara cu Serbia, de la ce firma s-au cumparat stalpii, betonul si sarma ghimpata, ce firma asigura montajul in regim de urgenta, cum s-a facut achizitia si cat a costat toata distractia - asta inseamna sa fii jurnalist maghiar sau sârb. Sigur, și ca jurnalist român ai deja de mâncat o pâine din subiectul ăsta, pentru că sigur s-au făcut deja, la diverse instituții cu atribuții în domeniul migrației,  achiziții de: mașini, dispozitive de vedere pe timp de noapte, corturi, alimente neperisabile, truse medicale, pături etc. 

UPDATE - Septembrie 2016: deși nu prea văd asta la știri, aflu că Politia de Frontiera incepe sa prinda zilnic grupuri de 10-20 de migranți pe frontierele Romaniei, lucru care mie mi se pare o repetitie cu costume, nu doar o înșiruire de coincidențe. Aprioric, cred că momentul în care România va găzdui 6.000-10.000 de migranți este foarte aproape, iar ideea din textul de mai sus - de actualitate. 

publicitate

"Romanii care nu au nici un fel de venituri vor plati 67 de lei lunar contributia la asigurarile de sanatate. Daca nu platesc, risca amenzi de .."

Eram la laptop, Esca turuia la tv, in spatele meu. M-am intors, sa vad daca pe ecran e vreo burtiera gen "timesnewroman.ro a mai facut o gluma buna". Nu era.

Ati retinut, da? "Fara nici un fel de venituri"

Cum sa iei, frate, bani, cuiva care n-are? Ce dement din Ministerul de Finante sau al Sanatatii a scris articolul ala de lege? Cine a fost atat de cinic incat sa se gandeasca la ideea "daca cineva sta in picioare in fata mea inseamna ca e viu, daca e viu inseamna ca a mancat azi, daca a mancat azi a avut bani de mancare, daca are bani de mancare poate sa si plateasca la stat ceva, chiar daca nu are nici o sursa de venit".

Asta e nazism in stare pura.

Vin sirienii aia, papagalilor. Toti sunt fara surse de venit. De-aia ii primim, ca sa-i taxam?

Am scris acum un an un text despre o experienta personala cu o spalatorie din Ploiesti. Un loc foarte misto, detinut de o prietena. Imediat ce l-am postat pe Facebook, o tipa m-a curentat: "vezi ca-i faci publicitate". M-am uitat la profilul femeii: era din Tecuci. Unfriend.

M-a mai atentionat unul, pe pagina, ca am scris "prea laudativ despre emisunea lui Dragos Patraru". Ban this user.

• Ce daca scriu de bine de o emisiune? Care e problema ta, daca-mi place si o urmaresc? 
• Cum lenjeria ma-tii te poate deranja pe tine, o persoana cu domiciliul si hainele murdare in Tecuci, ca eu laud o spalatorie din Ploiesti? 

In opinia mea, cei doi sunt printre cei mai mari prosti intalniti anul asta. Sunt acei prosti care au invatat la scoala de prosti ca toaaaate articolele pozitive de pe net sunt publicitare si ca toaaaate mint intentionat, pe bani grei, pentru ca acele produse/servicii/branduri sunt foarte proaste si altfel nu ar plati nimeni pentru ele.

Pe de alta parte, aceeasi oameni n-au nici o problema daca scriu aici ca Vodafone a fost cel mai prost operator de telefonie cu care am lucrat vreodata. Ca urasc bancile. Ca UPC are politici penibile de conectare/deconectare. Prostii mei nu-si vor da seama niciodata ca atunci cand scrii rau de X, ii faci un bine lui Y, concurentul lui X. De fapt, pe acest principiu functioneaza presa de dezvaluiri politice: dai intr-un om pana il cobori in sondaje. Iar prostii pun botul, indiferent daca e adevarat sau nu. "Daca e de rau, trebuie sa fie adevarat, ca altfel ar fi publicitate", rumega vitele umane.

Ce mi se pare genial este ca oamenii riposteaza, ca niste clienti pacaliti, la ce au citit pe o platforma la care au acces gratuit. Nimeni nu plateste vreun leu pentru a citi ce apare pe bogdanstoica.ro. Probabil din cauza asta, unii au senzatia ca blogul e al lor, asa cum cred ca este al lor si spatiul dedicat comentariilor de pe Facebook. Nu e, nene! Am platit domeniul, site-ul, acum platesc gazduirea pe web. E al meu, scriu ce vreau eu pe el si singurul lucru pe care poti sa-l faci e sa nu mai citesti niciodata nimic de pe acest site. Periodic apar oameni care imi scriu: "esti un mare bou ca m-ai blocat ... libertatea de opinie ...  am dreptul sa spun ce parere am...". Ai dreptul, boule, dar nu pe pagina mea. O fi facebook un loc public ca o piata, dar cand vezi un tip pe o banca nu i te asezi in poala, motivand ca banca e pe domeniul public si e dreptul tuturor sa stea pe ea. 

Esti acasa, cu sotia. Eu vin in vizita. La cina, cand iti lauzi roze-ul, iti atrag atentia ca ii faci publicitate. Iar dupa ce beau doua pahare, tin sa-ti spun si ca i-as trage-o lu' nevasta-ta si altfel decat pe la spate daca si-ar pune ochelarii. Ia spune ce-am facut: mi-am exercitat libertarea de opinie sau am fost si prost, si mitocan?

Comenteaza.